Nr. 37 în lista noastrăRața mare (Anas platyrhynchos)

Rața mare (Anas platyrhynchos) este cea mai cunoscută rață din lume și cea mai numeroasă rață din Delta Dunării. Este prezentă tot anul, pe fiecare canal, lac și pajiște inundată, și este strămoșul sălbatic al aproape tuturor rațelor de curte.

Pentru că este atât de comună, e ușor de trecut cu vederea. Totuși, rața mare are câteva surprize, de la felul în care doarme până la felul în care i se schimbă ciocul.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanStoluri de iernat
2. FebStoluri de iernat, perechi
3. MarPerechi, primele cuiburi
4. AprCuibărit
5. MaiFemele cu boboci
6. IunBoboci, masculi în penaj de eclipsă
7. IulNăpârlire
8. AugTinerii zboară
9. SepSosesc migratorii de toamnă
10. OctStoluri de toamnă
11. NoiStoluri de iernat
12. DecStoluri de iernat

Statut local

Prezentă tot anul: cuibărește în toată Delta Dunării; efectivele cresc toamna și iarna cu păsări venite din nord.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 36 din 374 · vezi lista completă

Cum se recunoaște

Masculul are capul verde lucios, un guler alb îngust, pieptul castaniu, corpul cenușiu deschis și ciocul galben. Penele negre, răsucite, de deasupra cozii sunt doar ale masculului. Femela este maro pestriț, cu o linie închisă prin ochi și ciocul portocaliu pătat cu închis.

Ambele sexe au o oglindă albastră pe aripă, mărginită cu alb în față și în spate, care se vede pe apă și în zbor. Vara, după cuibărit, masculii năpârlesc într-un penaj șters, numit „de eclipsă”, și arată câteva săptămâni foarte asemănător cu femelele. Ciocul galben îi trădează totuși.

Seria puternică, descendentă, de măcăituri, pe care cei mai mulți oameni o asociază cu „glasul raței”, este scoasă doar de femelă. Masculul are o voce mai încetă, nazală.

Viața în Delta Dunării

Rațele mari folosesc aproape orice habitat umed din Delta Dunării, de la lacurile mari până la cele mai mici șanțuri. Se hrănesc la suprafață și răsturnându-se cu capul în apă, luând semințe, plante și animale mici, iar toamna și iarna zboară adesea la amurg să se hrănească pe câmpurile din jurul Deltei Dunării și din Dobrogea.

România a raportat 76.600-147.000 de perechi cuibăritoare pentru perioada 2013-2015, cu o tendință de creștere, și 54.300-229.000 de păsări care iernează pentru perioada 2013-2018. Iarna, multe rațe mari din nordul și estul Europei se alătură păsărilor locale. La recensământul păsărilor de apă din ianuarie 2026 au fost înregistrate în România 183.086 de rațe mari, față de 292.272 în ianuarie 2025, ceea ce o face cea mai numeroasă pasăre de apă din recensământ, în afară de gâște, care au fost numărate separat.

Reproducere

Perechile se formează toamna și iarna, cu mult înainte de cuibărit. Femela își face cuibul pe pământ, de obicei bine ascuns în stuf, iarbă sau sub tufișuri, uneori într-un copac scorburos sau pe un ciot vechi. Clocește singură, iar la scurt timp după eclozare își duce bobocii la apă. Masculul părăsește femela în timpul clocitului și se alătură altor masculi ca să năpârlească.

În timpul năpârlirii principale, rațele mari își pierd toate penele de zbor deodată și nu pot zbura aproximativ o lună. În această perioadă stau ascunse în vegetație deasă.

Curiozități

• Dorm cu un ochi deschis. Într-un experiment celebru, publicat în Nature în 1999, rațele mari care dormeau în șir dormeau mai des cu o jumătate a creierului trează și cu un ochi deschis atunci când se aflau la capătul expus al șirului. Ochiul deschis era de obicei întors în partea opusă celorlalte rațe, spre un posibil pericol.
• Strămoșul raței de curte. Aproape toate rasele de rațe domestice, inclusiv rața Pekin, se trag din rața mare. Doar rața leșească are alt strămoș sălbatic. Studiile genomice arată că strămoșii rațelor domestice s-au despărțit de rațele mari sălbatice acum mii de ani.
• Ciocuri care se schimbă. În unele părți ale Europei sunt eliberate în fiecare an, pentru vânătoare, cantități uriașe de rațe mari crescute în ferme; numai în Franța peste un milion. Un studiu din Suedia, Norvegia și Finlanda a arătat că rațele mari sălbatice de azi au ciocuri mai scurte, mai înalte și mai late decât păsările de muzeu colectate înainte de 1971, apropiindu-se de forma celor crescute în ferme.
• Viață lungă pentru o rață. Recordul de longevitate pentru o rață mare inelată în Marea Britanie este de peste 20 de ani, deși speranța de viață obișnuită a unui adult este de aproximativ trei ani.
• „Cu cioc lat”. Numele științific platyrhynchos vine din greacă și înseamnă „cu cioc lat” sau „cu cioc turtit”.

Statut și conservare

Rața mare este una dintre cele mai răspândite păsări din lume și este clasificată pe Lista Roșie IUCN globală ca specie neamenințată (LC). În România este specie de vânat, vânată între 1 septembrie și 15 februarie. Populațiile ei mari depind de aceleași zone umede sănătoase ca multe specii mai rare, iar eliberarea păsărilor crescute în ferme pentru vânătoare este privită acum ca un risc pentru calitatea genetică a populațiilor sălbatice.

În excursiile și turele noastre

În turele noastre foto de mai multe zile în Delta Dunării, rațele mari sunt adesea primele păsări din fața obiectivului. În lumina blândă a dimineții, capetele verzi ale masculilor și femelele care își conduc bobocii pe marginea stufului sunt subiecte excelente pentru exersarea fotografiei de păsări.