Nr. 136 în lista noastrăPescărușul râzător (Chroicocephalus ridibundus)

Pescărușul râzător (Chroicocephalus ridibundus, fost Larus ridibundus) este pescărușul mic și vioi al lacurilor, heleșteelor, porturilor și câmpurilor din Delta Dunării și din Dobrogea. Primăvara poartă o glugă maro ciocolatiu, pe care o pierde vara.

Este prezent tot anul. În sezonul de cuibărit cuibărește în colonii gălăgioase în mlaștini, iar din toamnă efectivele cresc cu migratori din nord și din est.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanStoluri de iernat, capete albe
2. FebStoluri de iernat, primele glugi
3. MarPăsări în penaj nupțial
4. AprColoniile se ocupă
5. MaiClocit
6. IunPui în colonii
7. IulTinerii zboară, dispersie
8. AugStoluri după cuibărit
9. SepSosesc migratorii de toamnă
10. OctPasajul de toamnă
11. NoiStoluri de iernat
12. DecStoluri de iernat

Statut local

Prezent tot anul: cuibărește în colonii din aprilie până în iulie; migratori și păsări care iernează, din nord și din est, din toamnă până în primăvară.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 132 din 374 · vezi lista completă

Cum se recunoaște

Pescărușul râzător este un pescăruș mic și zvelt, cu spatele cenușiu deschis și partea de dedesubt albă. Deși în engleză se numește „pescărușul cu cap negru”, gluga este maro ciocolatiu, nu neagră, și acoperă doar fața și partea din față a capului. Ciocul și picioarele sunt roșu închis, iar în jurul ochiului are un inel alb subțire.

În zbor cel mai bun semn este marginea din față, albă, a aripii exterioare, cu vârfurile primarelor negre. Iarna gluga dispare și rămâne capul alb, cu o pată închisă în spatele ochiului. Juvenilii și păsările în prima iarnă au pete maro pe aripi, o bandă închisă la vârful cozii și ciocul și picioarele galben portocalii.

Pescărușul asemănător, pescărușul cu cap negru, văzut și el pe litoralul Mării Negre, are vârful aripii complet alb și vara o glugă cu adevărat neagră. Pescărușul rozalb nu are deloc glugă și are ciocul și gâtul mai lungi.

Viața în Delta Dunării și în Dobrogea

În Delta Dunării pescărușul râzător cuibărește în colonii în mlaștini și pe lacuri, pe covoare plutitoare de stuf și vegetație, pe insulițe și diguri și în heleștee. În România, Lista Roșie a României (2022), bazată pe raportul național făcut în baza articolului 12 al Directivei Păsări a UE, indică aproximativ 4.000-10.000 de perechi cuibăritoare și aproximativ 100.000-300.000 de păsări în pasaj.

Puțini pescăruși sunt atât de versatili. Pescărușii râzători prind insecte în zbor, culeg hrană de la suprafața apei, merg pe câmpuri și pășuni căutând râme și urmăresc tractoarele și bărcile de pescuit. Iarna se adună în stoluri mari pe lacuri, în porturi și în orașe, împreună cu alți pescăruși.

Reproducere

Coloniile pot avea câteva perechi sau multe mii. Cuibul este o grămadă de material vegetal pe pământ sau pe vegetație plutitoare. Ambii părinți clocesc și hrănesc puii, iar toată colonia se ridică gălăgioasă ca să atace prădătorii care se apropie prea mult.

Alte păsări profită de această protecție. Corcodeii cu gât negru cuibăresc adesea în interiorul sau lângă coloniile de pescăruși, iar un studiu recent din sudul Poloniei a arătat că prezența coloniilor de pescăruși și chire este importantă pentru cuibăritul corcodeilor cu gât negru.

Curiozități

• Un pescăruș de Premiul Nobel. Pescărușul râzător a fost una dintre principalele specii studiate de Niko Tinbergen, care a împărțit Premiul Nobel în 1973. Echipa lui a arătat că părinții scot din cuib cojile sparte după eclozare, pentru că interiorul alb al cojilor atrage spre pui prădători precum ciorile.
• Întorc fața. Când doi pescăruși se întâlnesc în colonie, își pot întoarce capul unul de la celălalt ca să ascundă gluga închisă și ciocul. Tinbergen a descris această poziție, „întoarcerea feței”, ca un semnal care o liniștește pe cealaltă pasăre.
• Pescărușul care râde. Numele speciei, ridibundus, înseamnă „care râde” în latină, după strigătele lui aspre, ca un hohot.
• Un hoț de hrană cu experiență. Pescărușii râzători fură adesea râme de la nagâți și de la ploierii aurii, pe câmpuri. Într-un studiu, atacurile asupra nagâților au reușit cam de trei ori din patru, iar pescărușii adulți au avut mai mult succes decât păsările în prima iarnă, care își alegeau mai prost momentul atacului.
• Un gen nou. Specia a fost încadrată multă vreme în marele gen Larus. Studiile genetice au arătat că Larus în sensul vechi nu era un grup natural, iar pescărușul râzător a fost mutat în genul Chroicocephalus, împreună cu alți pescăruși mici cu glugă. Multe cărți și site-uri folosesc încă numele vechi.

Statut și conservare

Pescărușul râzător este clasificat ca specie neamenințată pe Listele Roșii IUCN globală și europeană și pe Lista Roșie a României (2022), deși a scăzut în unele părți ale vestului Europei. Coloniile lui sunt vulnerabile la inundații, prădători, deranj și schimbări ale nivelului apei din heleștee și mlaștini.

În excursiile și turele noastre

În excursiile noastre de birdwatching în Delta Dunării, vedem pescăruși râzători aproape în fiecare zi. Primăvara le urmărim coloniile gălăgioase și corcodeii care cuibăresc printre ei, iar toamna și iarna le cercetăm stolurile după pescăruși mai rari.