Autumn landscape in Dobrogea, hills and forest
Jurnalul Deltei Dunării

Dobrogea

Dincolo de Delta Dunării: munți vechi și stepă, cetăți grecești și romane și orașul Tulcea.

Dobrogea este pământul dintre Dunărea de Jos și Marea Neagră. Munți vechi și tociți se ridică deasupra stepei, lagune mărginesc țărmul, iar în est fluviul se termină în Delta Dunării. Timp de peste două mii cinci sute de ani, greci, romani, bizantini și otomani și-au construit aici cetățile, iar multe popoare împart și astăzi acest pământ. Acestea sunt locurile pe care le cunoaștem cel mai bine, aproape de Tulcea.

Locuri și istorie

Descoperă Dobrogea

cetatea histria 1

3 min de citit

Cetatea Histria

Dor de istorie, cultură, tradiție, frumos! Histria, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României, a fost fondat în a doua jumătate a sec...

cetatea capidava 1

3 min de citit

Cetatea Capidava

Capidava, sau “cetatea de cotitură”, situată pe malul drept al Dunării, între Hârșova și Cernavodă, este una dintre cel mai conoscute cetăți romane din...

Pământul dintre Dunăre și mare

Despre Dobrogea

Geografie

Dobrogea se află între ultimul tronson al Dunării, la vest și la nord, și Marea Neagră, la est. Partea românească este împărțită între două județe, Tulcea în nord și Constanța în sud, iar regiunea continuă spre sud în Bulgaria. Este cea mai uscată parte a României, cu veri fierbinți, ploi puține și cer larg.

În nord vest se ridică Munții Măcinului, printre cei mai vechi munți din România, tociți în sute de milioane de ani până la creste stâncoase de cel mult 467 de metri. În jurul lor se întind dealurile și pădurile Podișului Babadag și stepa deschisă. Pe țărm se află marile lagune Razim și Sinoe, cândva golfuri ale Mării Negre, iar în nord est Dunărea se desparte în cele trei brațe și construiește Delta Dunării.

Istorie

Geții trăiau aici cu mult înainte să sosească primele corăbii grecești. În secolul al VII-lea î.Hr., coloniștii greci au întemeiat Orgame, azi Argamum, și Histria, iar mai târziu Tomis și Callatis, azi Constanța și Mangalia. Sub romani, Dobrogea a devenit o provincie de graniță pe Dunăre, apărată de cetăți precum Capidava, apoi provincia Scythia Minor, cu bazilici paleocreștine în aproape fiecare oraș.

După bizantini au urmat secole de stăpânire otomană, până în 1878, când Dobrogea a devenit parte a României. Orașele și-au păstrat moscheile, satele, popoarele lor: români, ruși lipoveni, turci și tătari, ucraineni și alții, fiecare cu bisericile, obiceiurile și bucătăria lor. Plimbându-te prin Tulcea sau prin satele din jurul lagunelor, întâlnești și azi acest amestec.

Natura

Dobrogea adună lumi foarte diferite la distanțe mici: zonele umede ale Deltei Dunării, stepa uscată, pădurile de stejar, dealurile stâncoase și litoralul. Multe plante și animale ajung aici la marginea arealului lor, venind din stepele Asiei, din Balcani sau din zona mediteraneeană, precum țestoasa de uscat dobrogeană, bujorul de stepă sau clopoțelul dobrogean.

Pentru păsări, Dobrogea este o răscruce. Se află pe Via Pontica, unul dintre marile drumuri de migrație ale Europei, iar primăvara și toamna trec pe aici, în număr mare, păsări răpitoare, berze și pelicani. Vara, prigoriile și dumbrăvencele cuibăresc pe dealuri, iar iarna lagunele și câmpurile adăpostesc stoluri de gâște sălbatice, printre ele gâsca cu gât roșu. O mare parte din această natură este protejată, în Parcul Național Munții Măcinului și în Rezervația Biosferei Delta Dunării, care include și lagunele Razim și Sinoe.

Vezi-o cu noi

Delta Dunării cu un ghid naturalist