Nr. 29 în lista noastrăVipera cu corn (Vipera ammodytes) în Dobrogea

Vipera cu corn (Vipera ammodytes) este cea mai mare viperă și cel mai veninos șarpe din România și se recunoaște ușor după cornul moale de pe vârful botului. În Dobrogea trăiește pe dealurile stâncoase și cu tufărișuri din partea continentală, ca subspecia Vipera ammodytes montandoni.

Nu trăiește în zonele umede ale Deltei Dunării, dar se găsește în Munții Măcinului, în zona Babadag și pe alte dealuri din Dobrogea.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanHibernare
2. FebHibernare
3. MarIeșirea din hibernare
4. AprStă la soare
5. MaiÎmperechere
6. IunActiv
7. IulActiv
8. AugNașteri
9. SepActiv
10. OctUltima activitate
11. NoiHibernare
12. DecHibernare

Statut local

Locală pe dealurile stâncoase din Dobrogea continentală; lipsește din zonele umede ale Deltei Dunării. Calendarul este doar orientativ.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 29 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Vipera cu corn este un șarpe cu corpul gros, de obicei de 60-80 cm lungime și rar de până la 90 cm, iar femelele sunt mai mici decât masculii. Capul este triunghiular și clar diferențiat de gât, pupila este verticală, iar vârful botului poartă un corn moale, acoperit cu solzi mici. Acest corn este cel mai simplu mod de a recunoaște specia.

Spatele este cenușiu, maro sau roșiatic, cu o bandă închisă în zigzag de-a lungul coloanei. Masculii au de obicei un contrast mai puternic, cu fondul cenușiu și banda neagră, în timp ce femelele sunt mai degrabă maronii, cu un desen mai puțin contrastant.

Vipera de stepă, singura altă viperă din zona noastră, este mult mai mică, nu are corn și trăiește într-un alt habitat, pe grindurile înierbate din Delta Dunării. Șerpii nevenimoși, cum este șarpele de alun, au pupilele rotunde și capul mai îngust.

Unde trăiește în Dobrogea

În România vipera cu corn trăiește pe dealurile din Banat, din sud-vestul Transilvaniei și din Dobrogea. În Dobrogea apare în partea continentală, în locuri precum valea Canaraua Fetii, Munții Măcinului, inclusiv Culmea Pricopanului, Dealul lui Stănilă și Chetrosul Mare, zona Cernavodă, Arheuziu și Priopcea, pădurea Dumbrăveni, rezervația Gura Dobrogei, sudul pădurii Babadag și zona Codru și pădurea Hagieni. Aceste locuri sunt enumerate în ghidul de monitorizare a reptilelor de interes comunitar al lui Zsolt Török.

Preferă versanții însoriți cu stânci, grohotișuri sau grămezi de pietre, adesea pe dealurile orientate spre sud, unde tufișurile și pietrele îi oferă adăpost și locuri de iernat. Poate fi găsită și la marginea pădurilor și în pădurile rare de stejar. Nu cunoaștem nicio semnalare din zonele umede ale Deltei Dunării.

Viața de zi cu zi și reproducerea

Viperele cu corn petrec mult timp la soare, aproape de adăpost, și se bazează pe camuflaj mai degrabă decât pe fugă. Primăvara și toamna sunt active ziua; în căldura verii ies mai des seara. Vânează mai ales mamifere mici și șopârle, iar viperele tinere se hrănesc în mare parte cu șopârle.

Împerecherea are loc primăvara, după ce viperele ies din adăposturile de iarnă. Ca și celelalte vipere din Europa, specia naște pui vii, de obicei la sfârșitul verii.

Siguranță și observare responsabilă

Vipera cu corn este veninoasă, iar mușcătura ei are nevoie de îngrijire medicală. Nu este agresivă: de obicei rămâne nemișcată sau se îndepărtează, iar cele mai multe mușcături se întâmplă când oamenii încearcă să prindă sau să omoare șarpele sau își bagă mâinile printre pietre fără să se uite. Poartă încălțăminte închisă pe versanții stâncoși, uită-te unde pui mâinile și picioarele și nu încerca niciodată să prinzi o viperă. Dacă cineva este mușcat, ține persoana liniștită, nu tăia și nu suge rana și mergi la spital.

Specia este evaluată la nivel global ca neamenințată și nu se află printre reptilele amenințate din Lista Roșie europeană din 2025, care menționează și o revizuire taxonomică propusă pentru acest grup. Este inclusă în anexa IV a Directivei Habitate a UE și protejată prin anexa 4A a Ordonanței de Urgență a Guvernului 57/2007. Uciderea viperelor, colectarea și dispariția versanților stâncoși cu tufărișuri sunt principalele amenințări locale.

Cum o vezi într-o excursie în natură

În sejururile noastre de mai multe zile în natura Deltei Dunării și a Dobrogei, Munții Măcinului și dealurile din jurul Babadagului pot fi combinate cu Delta Dunării. Cu un ghid atent și puțin noroc, o viperă cu corn care stă la soare lângă pietre, într-o dimineață de primăvară, poate fi urmărită în siguranță, de la distanță.