Nr. 30 în lista noastrăRața cu cap castaniu (Aythya ferina)

Rața cu cap castaniu (Aythya ferina) este rața scufundătoare cu capul roșu castaniu, pieptul negru și corpul cenușiu deschis. Cuibărește în Delta Dunării și este prezentă tot anul, cu cele mai mari efective pe lacuri și lagune în timpul migrației de primăvară și de toamnă.

Odinioară una dintre cele mai comune rațe din Europa, a scăzut atât de mult încât acum este clasificată ca vulnerabilă la nivel mondial.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanStoluri de iernat
2. FebStoluri de iernat
3. MarÎncepe pasajul de primăvară
4. AprVârful pasajului de primăvară
5. MaiCuibărit
6. IunFemele cu boboci
7. IulMasculii se adună să năpârlească
8. AugÎncepe pasajul de toamnă
9. SepVârful pasajului de toamnă
10. OctMigratori și păsări care iernează
11. NoiStoluri de iernat
12. DecStoluri de iernat

Statut local

Prezentă tot anul: cuibărește în Delta Dunării; cea mai numeroasă în migrația de primăvară și de toamnă.

Lista Roșie IUCN

Vulnerabilă (VU)

Lista noastră

Nr. 29 din 374 · vezi lista completă

Cum se recunoaște

În lumină bună masculul nu poate fi confundat: capul roșu castaniu intens, ochiul roșu, pieptul și coada negre și corpul care de departe pare cenușiu argintiu deschis. Ciocul este închis, cu o bandă lată cenușiu deschis. Femela este cenușiu maronie, cu capul și pieptul mai maronii, un inel deschis în jurul ochiului și o linie deschisă în spatele lui.

Rața roșie este mai mică și per ansamblu mai închisă, cu ochiul alb la mascul și subcodalele albe. În zbor rața cu cap castaniu arată o dungă cenușie pe aripă, nu dunga albă strălucitoare a raței roșii și a raței moțate.

O rață scufundătoare a apelor deschise

Rațele cu cap castaniu se hrănesc mai ales scufundându-se, de la suprafață până pe fundul lacurilor puțin adânci, unde iau semințe, rădăcini și alte părți ale plantelor submerse, împreună cu larve de insecte, melci și crustacee mici. Au nevoie de apă limpede, cu multă vegetație submersă. Când apa devine prea bogată în nutrienți, se înverzește și se tulbură, plantele submerse dispar, iar odată cu ele și rațele.

Ziua se odihnesc adesea în pâlcuri strânse pe apa deschisă, cu capul ascuns sub aripă, și devin mai active spre seară.

Cuibăritul în Delta Dunării

În sud, zonele de cuibărit sunt reocupate de la începutul lui martie, iar cuibăritul începe în aprilie și mai. Cuibul este o cupă puțin adâncă într-o grămadă groasă de vegetație, pe pământ sau în apă mică printre stuf. Femela clocește singură și are grijă de boboci, în timp ce masculii pleacă devreme și se adună în stoluri separate ca să năpârlească.

România a raportat 3.000-12.400 de perechi cuibăritoare pentru perioada 2013-2015, cele mai multe în Delta Dunării și în heleștee. Tendința populației cuibăritoare nu este bine cunoscută.

Migrație și iarnă

Populațiile din nord și din est sunt puternic migratoare. Multe păsări trec prin Delta Dunării primăvara și toamna, iar altele iernează pe coasta Mării Negre, pe lagune și pe lacurile mari din România. România a raportat 14.500-35.800 de păsări care iernează pentru perioada 2013-2018, cu o tendință de scădere. La recensământul păsărilor de apă din ianuarie 2026 au fost înregistrate în România 28.962 de rațe cu cap castaniu, față de 26.476 în ianuarie 2025.

Curiozități

• O rață cu prea mulți masculi. Iarna, stolurile de rațe cu cap castaniu au mult mai mulți masculi decât femele. Un recensământ în Europa și în nordul Africii, în ianuarie 2016, a găsit aproximativ 71% masculi, față de 62% în 1989-1990. În România, aproximativ 75% dintre păsările verificate în 1989-1990 și 67% în 2016 erau masculi.
• Femelele călătoresc mai departe. Dezechilibrul nu este același peste tot. O proporție mai mare de femele iernează în sudul arealului, în timp ce masculii rămân mai la nord, mai aproape de zonele de cuibărit.
• De la comună la vulnerabilă. În 2015 specia a fost mutată pe Lista Roșie IUCN de la neamenințată la vulnerabilă. În tot Palearcticul de Vest, efectivele ei au scăzut cu aproximativ o treime între 1988 și 2012.
• Longevivă pentru o rață. Recordul de longevitate pentru o rață cu cap castaniu inelată în Marea Britanie este de 22 de ani, deși speranța de viață obișnuită a unui adult este de doar aproximativ trei ani.

Statut și conservare

Rața cu cap castaniu este clasificată ca vulnerabilă pe Lista Roșie IUCN globală și a fost evaluată ca vulnerabilă și în Europa. Se crede că declinul este cauzat mai ales de pierderea habitatului de cuibărit din estul Europei și de schimbările calității apei, în special de eutrofizarea provocată de scurgerile din agricultură. Atât abandonarea, cât și intensificarea heleșteelor și a mlaștinilor de câmpie reduc habitatul disponibil pentru specie.

În România rața cu cap castaniu este încă specie de vânat, vânată între 15 august și 15 februarie, potrivit legii vânătorii. Pentru că rațele roșii se hrănesc și se odihnesc adesea printre alte rațe scufundătoare, vânarea rațelor cu cap castaniu poate pune în pericol și rața roșie, strict protejată.

În excursiile și turele noastre

În sejururile noastre în natura Deltei Dunării vizităm lacurile deschise unde rațele cu cap castaniu se odihnesc și se scufundă printre plantele submerse. În aprilie și septembrie, când migrația este în toi, pâlcurile de rațe cu cap castaniu de pe lacurile mari fac parte dintr-un spectacol mult mai mare al păsărilor de apă.