Nr. 57 în lista noastrăPorumbelul gulerat (Columba palumbus)

Porumbelul gulerat (Columba palumbus) este cel mai mare porumbel din Europa. În Delta Dunării și în Dobrogea cuibărește în pădurile de stejar de pe grindurile nisipoase, în sălciile și plopii de pe brațele Dunării și, tot mai des, în parcuri și sate.

Toamna și iarna efectivele cresc, pe măsură ce sosesc stoluri din nord și din est, care se hrănesc pe câmpuri și în păduri.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanStoluri de iernat
2. FebStoluri de iernat
3. MarPasajul de primăvară, zboruri nupțiale
4. AprCuibărit
5. MaiCuibărit
6. IunCuibărit
7. IulPui în cuib
8. AugA doua pontă
9. SepSe adună stolurile
10. OctPasajul de toamnă
11. NoiStoluri de toamnă
12. DecStoluri de iernat

Statut local

Prezent tot anul: cuibărește în păduri și zăvoaie; mai numeros din octombrie până în martie, cu migratori și păsări care iernează.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 55 din 374 · vezi lista completă

Cum se recunoaște

Porumbelul gulerat este un porumbel mare și greu, cu capul mic și coada lungă. Este cenușiu albăstrui, cu pieptul rozaliu și o pată verde și violet, lucioasă, pe lateralul gâtului, cu un semn alb strălucitor la mijloc. În zbor, o bandă albă lată peste fiecare aripă este cel mai bun semn, vizibilă de departe. Coada are o bandă închisă la vârf.

Juvenilii nu au pata albă de pe gât și arată mai șterși. Porumbelul de scorbură, mai mic, nu are alb pe aripi sau pe gât, iar guguștiucul este mult mai deschis și mai zvelt, cu un semiguler negru îngust.

Cântecul este un uguit moale, răgușit, din cinci note, repetat de câteva ori, cu accentul pe a doua notă. Când un porumbel gulerat își ia zborul speriat, aripile lui scot un pocnet puternic.

Viața în Delta Dunării și în Dobrogea

În Delta Dunării porumbelul gulerat cuibărește acolo unde sunt copaci înalți: în pădurile de stejar de la Letea și Caraorman, în sălciile și plopii de pe brațele Dunării și în perdelele de arbori de lângă sate. În Dobrogea cuibărește în păduri și pâlcuri de pădure și se hrănește pe terenurile agricole din jur.

În România specia este răspândită și în creștere. Estimările naționale bazate pe programul de monitorizare a păsărilor comune indică aproximativ 288.000-390.000 de perechi.

În toată Europa porumbelul gulerat s-a mutat și în orașe. Primul cuibărit urban a fost semnalat în vestul și centrul Europei la începutul secolului XIX, iar de atunci specia a colonizat orașe până departe spre nord-est, în Lituania, Belarus și Ucraina.

Reproducere

Cuibul este o platformă firavă de crenguțe, adesea atât de subțire încât ouăle se văd de dedesubt. Este așezat într-un copac sau într-un tufiș înalt. Ambii părinți clocesc și hrănesc puii la început cu „lapte de gușă”, apoi adaugă semințe. Sezonul de cuibărit este lung, iar perechile pot crește două ponte.

Primăvara masculii fac zboruri nupțiale deasupra teritoriului. Pasărea urcă abrupt, bate din aripi ca din palme, apoi coboară planat, cu aripile și coada desfăcute, repetând uneori urcarea de mai multe ori.

Migrație și iarnă

Porumbeii gulerați din nordul și estul Europei sunt migratori, în timp ce mulți din sudul arealului rămân tot anul. Toamna stoluri mari se mută spre sud și vest. Mai la vest, câteva milioane de porumbei gulerați din centrul Europei traversează în fiecare toamnă Pirineii de vest ca să ierneze în Spania și Portugalia. În Delta Dunării și în Dobrogea stolurile se văd cel mai bine din octombrie până în martie, hrănindu-se adesea pe câmpurile de rapiță și cereale de toamnă sau cu ghindă în păduri.

Curiozități

• Bea ca printr-un pai. Cele mai multe păsări beau luând apă în cioc și dând capul pe spate. Porumbeii țin ciocul în apă și o trag prin aspirație, așa că pot bea repede fără să ridice capul.
• Aplauze în aer. În timpul zborului nupțial, masculul poate bate din aripi ca din palme de până la nouă ori în vârful urcării, scoțând un pocnet ascuțit, ca de bici, la coborârea aripilor.
• Milioane peste munți. În fiecare toamnă câteva milioane de porumbei gulerați din centrul Europei zboară peste Pirineii de vest, în drum spre Spania și Portugalia, unde iernează.
• De la pasăre de pădure la pasăre de oraș. Odinioară limitat la păduri și terenuri agricole, porumbelul gulerat este acum o specie cuibăritoare comună în multe capitale europene. Răspândirea lui în orașe precum Madridul este urmărită îndeaproape de cercetători.
• Un porumbel longeviv. Recordul de longevitate pentru un porumbel gulerat inelat în Marea Britanie este de peste 17 ani, deși adulții trăiesc de obicei aproximativ trei ani.

Statut și conservare

Porumbelul gulerat este clasificat ca specie neamenințată pe Lista Roșie IUCN globală și pe Lista Roșie a României (2022), cu o tendință de creștere în România. Este specie de vânat în România, vânată de la 15 august.

În excursiile și turele noastre

În sejururile noastre în natura Deltei Dunării vizităm pădurile bătrâne de stejar de la Letea și Caraorman, unde porumbeii gulerați țâșnesc pocnind din coroane și uguie din copacii înalți. Toamna și iarna stolurile care traversează câmpurile Dobrogei sunt o priveliște obișnuită. Ruda lui mai mică din sate este guguștiucul.