Nr. 168 în lista noastrăStârcul cenușiu (Ardea cinerea)

Stârcul cenușiu este pasărea înaltă și cenușie pe care o vezi în aproape fiecare excursie în Delta Dunării: stând la marginea unui canal, zburând încet deasupra, cu gâtul strâns, sau cocoțat sus într-o salcie. Este cel mai mare stârc din Europa și una dintre cele mai vizibile păsări ale Deltei Dunării, prezent în fiecare lună a anului. Locul lui în peisaj a crescut în ultimele decenii, iar motivul stă scris în copacii în care cuibărește.

Când o poți vedea în Delta Dunării și Dobrogea

1. IanModerată
2. FebModerată
3. MarModerată
4. AprModerată
5. MaiModerată
6. IunModerată
7. IulModerată
8. AugModerată
9. SepModerată
10. OctModerată
11. NovModerată
12. DecModerată

Statut aici

Sedentară.

Lista Roșie IUCN

Risc scăzut

Lista noastră

Nr. 168 din 385 · vezi toată lista

Cum se recunoaște

Adulții sunt cenușiu deschis pe spate și albi pe dedesubt, cu capul și gâtul albe, o dungă neagră de la ochi spre spate, până la un moț negru subțire, și un șir de striuri negre pe partea din față a gâtului. Ciocul este lung, gros și galben, iar primăvara devine portocaliu spre rozaliu. Juvenilii sunt mai șterși și mai cenușii, fără moțul negru. În zbor stârcul cenușiu este uriaș, cu bătăi lente și adânci din aripi, gâtul tras înapoi în formă de S și picioarele întinse în spate; remigele închise contrastează cu cenușiul mai deschis al restului aripii.

Stârcul purpuriu este mai zvelt, mai închis și mai mic, cu gâtul dungat ruginiu și negru. Egreta mare are cam aceeași mărime, dar este complet albă, cu picioarele negre și, primăvara, ciocul închis.

Viața unui vânător răbdător

Stârcul cenușiu vânează așteptând. Stă nemișcat în apă mică sau merge foarte încet, apoi lovește cu ciocul. Peștele este hrana lui principală, dar ia și broaște, șerpi, mamifere mici și pui de păsări. Se hrănește singur și își apără locul de hrănire de alți stârci.

Cuibărește în colonii, de obicei sus în copaci, adesea împreună cu cormorani și alți stârci. Este una dintre cele mai timpurii păsări cuibăritoare: primele ouă sunt depuse de la sfârșitul lui februarie sau din martie, cu săptămâni înainte ca cei mai mulți stârci să se fi întors din Africa. Femela depune de obicei trei sau patru ouă albastru verzui pal, ambii părinți le clocesc aproximativ 26 de zile, iar puii părăsesc cuibul la aproximativ 50 de zile.

Unde se poate vedea în Delta Dunării

Stârcii cenușii pot fi văzuți în Delta Dunării în fiecare lună. Vara se hrănesc de-a lungul canalelor și lacurilor și cuibăresc în zăvoaiele de salcie; iarna rămân și sunt printre cele mai comune păsări mari dintr-o excursie de iarnă. Lista noastră îl notează ca moderat tot anul.

Aproape sigur îl vei vedea în orice ieșire cu noi, de la o excursie privată de 4 ore cu barca sau excursia de grup de birdwatching vara, până la o excursie de iarnă în Delta Dunării.

Curiozități

• Un stârc pe care canalele l-au făcut comun. În vechea Deltă a Dunării, un peisaj alcătuit mai ales din stuf inundat, cel mai comun stârc era stârcul purpuriu. Când canalele au fost dragate, mâlul a fost depus în grămezi de-a lungul malurilor. Aceste fâșii noi de pământ uscat, de-a lungul a sute de kilometri de canale, au devenit terenul pe care au putut crește sălciile, iar sălciile au devenit copaci de cuibărit pentru stârcul cenușiu, în timp ce stârcul purpuriu a pierdut stuful inundat de care are nevoie.
• Un peisaj schimbat. Aceleași maluri au tăiat accesul apei spre multe lacuri și bălți mici din spatele lor. Fără curgerea râului, acestea s-au colmatat și s-au umplut foarte repede de vegetație. Din anii 1960, mari părți din ceea ce era unul dintre cele mai mari stufărișuri din lume s-au transformat în teren acoperit cu copaci, iar stârcul cenușiu a urmat copacii.
• Pasărea matinală. Stârcii cenușii încep să cuibărească la sfârșitul iernii, cu două luni sau mai mult înainte ca stârcul purpuriu să se întoarcă din Africa. În Camargue, în Franța, stârcii cenușii au început chiar să cuibărească în stufărișuri, casa tradițională a stârcului purpuriu, iar stârcul purpuriu a avut de suferit.
• Rămâne peste iarnă. Spre deosebire de cei mai mulți stârci din Delta Dunării, care iernează în Africa, stârcii cenușii sunt aici tot anul. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu au suferit din cauza marilor secete din Sahel din anii 1970 și 1980, care i-au lovit pe stârcii ce traversează Sahara.

Statut și amenințări

Stârcul cenușiu este răspândit în Europa, Asia și Africa și este clasificat de IUCN ca specie neamenințată (LC). România găzduiește aproximativ 4.500-6.000 de perechi cuibăritoare. Are nevoie de păduri liniștite pentru cuibărit și de ape mici, bogate în pește.

Astăzi, în Delta Dunării cea mai mare amenințare pentru natură sunt bărcile rapide. Stârcul cenușiu se hrănește pe marginile canalelor, exact acolo unde zgomotul și valurile lor ajung primele. De aceea bărcile noastre merg încet pe canale.