Nr. 41 în lista noastrăFazanul (Phasianus colchicus)

Fazanul (Phasianus colchicus) este pasărea de vânat cu coadă lungă al cărei strigăt puternic, ca un cântat de cocoș, și ale cărei aripi care vâjâie se aud tot anul pe câmpurile, lizierele și marginile de stuf din Delta Dunării și din Dobrogea.

Nu este o pasăre nativă a României. Fazanii au fost introduși pentru vânătoare, iar astăzi trăiesc în sălbăticie în toate zonele joase ale țării, inclusiv pe grindurile nisipoase și în satele din Delta Dunării.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanGrupuri de iarnă
2. FebGrupuri de iarnă
3. MarMasculii cântă, teritorii
4. AprHaremuri, cuibărit
5. MaiCuibărit
6. IunFemele cu pui
7. IulFamilii
8. AugFamilii
9. SepTinerii devin independenți
10. OctGrupuri de toamnă
11. NoiGrupuri de iarnă
12. DecGrupuri de iarnă

Statut local

Sedentar tot anul: specie introdusă, comună pe terenurile agricole și pe grindurile nisipoase din Delta Dunării și din Dobrogea.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 40 din 374 · vezi lista completă

Cum se recunoaște

Masculul nu poate fi confundat: capul verde închis, lucios, pielea roșu aprins din jurul ochilor, moțuri scurte deasupra urechilor, penajul corpului arămiu și auriu, cu desene închise, și o coadă foarte lungă, vărgată. Mulți masculi au și un inel alb în jurul gâtului. Femela este mai mică, maro nisipie, cu pete și solzi închiși, și are o coadă mai scurtă, dar tot lungă și ascuțită.

Fazanii care trăiesc în România sunt un amestec de forme aduse din diferite părți ale arealului speciei. Unii masculi au un guler alb complet, alții nu au deloc, iar multe păsări sunt intermediare.

Primăvara masculul scoate un strigăt dublu, puternic și răgușit, „cor coc”, urmat de obicei de un vâjâit scurt din aripi. Când sunt ridicați din ascunziș, ambele sexe țâșnesc cu bătăi puternice din aripi și strigăte de alarmă.

O pasăre introdusă

Specia este originară din Asia, din Georgia până în estul Chinei, cu o populație nativă izolată în estul Greciei. În Europa a fost introdusă probabil încă din vremea romanilor, iar introducerile s-au generalizat în Evul Mediu, mai ales pe domeniile de vânătoare ale nobilimii. În România a fost introdusă pentru vânătoare și este acum prezentă în toate zonele de câmpie și de deal ale țării. Pentru perioada 2013-2018, România a raportat Uniunii Europene aproximativ 346.000-370.000 de perechi cuibăritoare, cu o tendință de creștere.

În toată Europa, efectivele de fazani sunt puternic influențate de eliberarea păsărilor crescute în ferme de către vânători. Numai în Marea Britanie au fost eliberați aproximativ 47 de milioane de fazani în 2016.

Viața în Delta Dunării și în Dobrogea

În Delta Dunării fazanii trăiesc pe terenurile mai înalte: grindurile nisipoase cu pădurile lor de stejar și tufărișuri, marginile câmpurilor și pășunilor și marginile satelor. În Dobrogea sunt comuni pe terenurile agricole cu garduri vii, margini de câmp și pâlcuri de pădure. Se hrănesc pe sol, scurmând după semințe, boabe, muguri și insecte, iar noaptea înnoptează în copaci sau în vegetație deasă.

Reproducere: haremuri și alegerea partenerului

La începutul primăverii masculii își apără teritoriile și adună grupuri mici de femele, numite haremuri. Cuibul este o simplă adâncitură în pământ, căptușită cu plante și ascunsă în vegetație înaltă. Femela clocește singură și crește puii fără ajutorul masculului. Puii părăsesc cuibul curând după eclozare și se hrănesc singuri.

Curiozități

• Pasărea râului Phasis. Numele vine de la Phasis, numele grecesc antic al râului Rioni din vestul Georgiei, iar colchicus se referă la Colchida, ținutul antic de pe țărmul estic al Mării Negre, unde europenii au cunoscut prima dată această pasăre.
• Femelele aleg masculii cu cei mai lungi pinteni. Un experiment de teren din Suedia, publicat în Nature în 1989, a arătat că femelele de fazan preferă masculii cu pinteni mai lungi și că această alegere era legată de un succes mai bun la cuibărit. Lungimea pintenilor reflectă vârsta, mărimea și șansele de supraviețuire ale masculului.
• Gărzi de corp, nu doar parteneri. Studiile asupra sistemului de harem din Marea Britanie au arătat că o femelă păzită de un mascul teritorial petrecea de trei ori mai mult timp hrănindu-se, de cinci ori mai puțin timp alergând și de zece ori mai puțin timp în alertă decât o femelă nepăzită.
• Zboară la mai puțin de două săptămâni. Puii de fazan pot zbura pe distanțe scurte la doar 11-13 zile, cu mult înainte să fie complet crescuți.
• Un vecin care costă. În Marea Britanie, paraziții purtați de fazanii crescuți în ferme ar fi putut contribui la declinul potârnichii native, deși studiile nu sunt de acord cât de mare este efectul.

Statut și conservare

Fazanul este clasificat ca specie neamenințată pe Lista Roșie IUCN globală. În arealul nativ din Asia, unele populații sunt amenințate de vânătoarea excesivă, pierderea habitatului și eliberarea păsărilor din alte subspecii. În România este o specie de vânat introdusă, vânată între 1 octombrie și 28 februarie și menținută în multe fonduri de vânătoare prin eliberări regulate.

În excursiile și turele noastre

În sejururile noastre în natura Deltei Dunării întâlnim adesea fazani pe grindurile nisipoase și pe marginile câmpurilor de lângă sate. Dimineața devreme, masculii care strigă sunt unul dintre sunetele tipice ale Deltei Dunării primăvara.