Argamum (Orgame), cetatea antică de pe malul lacului Razim

La șapte kilometri de satul Jurilovca, pe un cap de calcar numit Doloșman, se află ruinele cetății Argamum. Coloniștii greci au întemeiat orașul în secolul VII î.Hr. sub numele de Orgame, iar în epoca romană a devenit Argamum. Împreună cu fortificația de pe insula Bisericuța, chiar în larg, păzea intrarea într-un golf al Mării Negre, marea pe care grecii o numeau pe atunci Pontul Scitic.

Primul oraș din România atestat în scris

Orgame este prima așezare de pe teritoriul României de azi menționată într-o sursă scrisă: Hecateu din Milet o pomenește, la aproximativ un secol și jumătate de la întemeiere, ca oraș aflat aproape de Dunăre. Multă vreme s-a crezut că Histria este cel mai vechi oraș al țării. Săpăturile de la Capul Doloșman au arătat că grecii s-au așezat aici cu aproximativ o generație mai devreme.

Descoperirea cheie este un mormânt deosebit din necropola grecească, datat la mijlocul secolului VII î.Hr. A aparținut fără îndoială unei personalități de frunte a primilor coloniști, iar la el s-au adus ofrande timp de mai multe generații, o cinste rezervată eroilor. Cercetătorii cred că era mormântul întemeietorului orașului.

Ce au găsit săpăturile

Capul fusese locuit cu mult înaintea grecilor, în bronzul târziu și la începutul epocii fierului, dar era pustiu când au sosit coloniștii. Aceștia veneau de pe coasta de vest a Asiei Mici, iar multă vreme orașul lor a făcut comerț mai ales cu acea lume: ceramica venea din atelierele de la Milet, Samos, Clazomene și Chios, iar vinul și uleiul de măsline din aceleași regiuni. Cuptoarele locale arată că în curând coloniștii și-au făcut și propria ceramică.

Printre descoperirile cele mai discutate sunt așa-numitele monede vârf de săgeată: piese mici de bronz în formă de vârf de săgeată, folosite nu ca arme, ci ca bani, înainte de baterea monedelor adevărate. Tezaure cu astfel de piese au fost găsite în satele din jurul Jurilovcăi, la Vișina și la Enisala, la câțiva kilometri de Orgame.

În epoca romană orașul apare ca Argamum. O inscripție de hotar din anul 100 d.Hr., care marchează teritoriul Histriei, îi numește pe argamensi ca vecini dinspre nord. În epoca romană târzie, Argamum a devenit o cetate puternică pe frontiera maritimă a Imperiului Roman de Răsărit, în provincia Scythia Minor. În interiorul zidurilor, arheologii au descoperit patru bazilici paleocreștine. Una dintre ele, din afara zidurilor, are o cameră subterană unică printre monumentele paleocreștine ale Dobrogei.

Ultimele monede găsite aici au fost bătute sub împăratul Heraclius, în 613 și 614. Viața urbană s-a stins în deceniile următoare, în timpul atacurilor avarilor și slavilor. Capul a mai fost folosit doar scurt timp, în secolul XI, apoi a fost părăsit definitiv.

O legendă

Legenda locală spune că argonauții au trecut pe aici, ba chiar s-au oprit, în drum spre casă cu Lâna de Aur a regelui Aietes. Singura problemă este că legenda este mult mai veche decât orașul.

Vizitarea cetății Argamum astăzi

Situl este o ruină deschisă, parțial cercetată, iar până acum a fost explorată doar o mică parte din orașul antic. Pe teren sunt puține explicații despre ce vezi, așa că merită să vii cu un ghid. Capul Doloșman este și zonă strict protejată: faleze înalte de calcar, priveliști largi peste lacurile Razim și Golovița, cordonul de nisip de dincolo de ele și, în depărtare, Marea Neagră. Vegetația de stepă și păsările falezelor îl fac frumos în orice anotimp.

Vara capul este fierbinte și uscat, fără umbră, așa că ia cu tine apă și o pălărie.

Partea de arheologie din acest articol urmează raportul de cercetare al Mihaelei Mănucu Adameșteanu, director științific al săpăturilor de la Orgame și Argamum; vezi și raportul de cercetare.