Nr. 11 în lista noastrăBroasca verde de lac (Pelophylax kl. esculentus)

Broasca verde de lac (Pelophylax kl. esculentus) nu este o specie în sensul obișnuit. Este un hibrid între broasca mare de lac și broasca mică de lac și supraviețuiește împrumutând, generație după generație, o specie părinte pentru reproducere.

În lacurile și canalele din Delta Dunării trăiește alături de broasca mare de lac, iar cele două nu sunt ușor de deosebit.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanHibernare
2. FebHibernare
3. MarHibernare
4. AprDupă vreme
5. MaiPerioadă de căutare
6. IunPerioadă de căutare
7. IulPerioadă de căutare
8. AugPerioadă de căutare
9. SepPerioadă de căutare
10. OctDupă vreme
11. NoiHibernare
12. DecHibernare

Statut local

Mai-septembrie este perioada de cercetare din ghidul de monitorizare din România, nu o limită completă a activității. Nu există o estimare a abundenței.

Lista Roșie IUCN

Neevaluată separat în Lista Roșie europeană publicată în 2025 (formă hibridă); Neamenințată în 2009

Lista noastră

Nr. 11 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Ghidul de monitorizare din România descrie broasca verde de lac ca un amfibian relativ mare, adulții ajungând până la 12 cm. Spatele este de obicei verde, uneori cu pete maronii, și are în general o dungă mai deschisă de-a lungul coloanei. Abdomenul este albicios și uniform colorat, fără pete evidente. Coapsele sunt marmorate cu alb, iar sacii vocali ai masculilor sunt cenușii.

Ghidul dă și detaliul-cheie de la picior: tuberculul metatarsian intern este proeminent, turtit lateral și aproape în formă de semilună văzut din profil. Este mai mare decât la broasca mare de lac, dar mai mic și mai puțin simetric decât la broasca mică de lac.

Pentru că broasca verde de lac este un hibrid, multe dintre trăsăturile ei se situează între cele ale părinților. Mărimea, culoarea și glasul se suprapun cu ale ambelor specii, iar specialiștii pot avea nevoie să examineze broasca în mână sau să folosească metode genetice ca să fie siguri. Pentru vizitatori, o broască verde din Delta Dunării este de obicei cel mai bine notată simplu ca broască de lac.

Publicațiile mai vechi folosesc Rana esculenta. Numele esculentus înseamnă comestibil, o trimitere la pulpele de broască mâncate în unele părți ale Europei.

Cum se perpetuează un hibrid

În mod normal, un hibrid transmite un amestec din genele ambilor părinți. Broasca verde de lac face altceva. În timpul formării ovulelor și spermatozoizilor, elimină genomul unuia dintre părinți și îl transmite neschimbat pe celălalt. Acest sistem de reproducere se numește hibridogeneză, iar hibridul este descris ca klepton, prescurtat „kl.” în numele lui științific.

Ca să producă următoarea generație de hibrizi, o broască verde de lac trebuie să se împerecheze cu specia părinte al cărei genom l-a eliminat. De aceea trăiește de obicei în populații mixte cu broasca mare de lac sau cu broasca mică de lac. O sinteză românească din 2008 rezumă încrucișările posibile: împerecherile între două broaște verzi de lac, de exemplu, pot da broaște mari de lac.

Aceeași sinteză arată că un mascul de broască mare de lac și o femelă de broască mică de lac se împerechează rar în natură, pentru că masculii de broaște de lac preferă femelele mai mari, iar masculii de broască mare de lac sunt aproape întotdeauna mai mari decât femelele de broască mică de lac.

Lacurile din Delta Dunării

Ghidul de monitorizare din România semnalează broasca verde de lac din toate regiunile țării. Folosește lacuri și bălți și de obicei evită apele curgătoare. Locurile ei de monitorizare din Delta Dunării includ zona Caraorman și Crișan și zona Canalului Tătaru, a Grindului Sărăturile și a localității Sfântu Gheorghe.

Ghidul adaugă un detaliu practic: în lacurile mari, cum sunt cele din Delta Dunării, populațiile de broască verde de lac și de broască mare de lac sunt monitorizate de obicei din barcă, nu de pe mal. Stuful des și vegetația plutitoare fac malurile greu de cercetat.

O listă de semnalări din 2009 pentru Dobrogea a tratat împreună broasca verde de lac și broasca mare de lac, pentru că sunt greu de deosebit sigur după aspect. Autorii au descris această pereche ca foarte comună în Dobrogea, prezentă în aproape toate apele și deosebit de abundentă în Delta Dunării. Descrierea se referă la ambele broaște împreună, nu doar la broasca verde de lac.

Sezon de reproducere

Reproducerea are loc în partea caldă a anului, când broaștele verzi se adună și cântă din apă. Calendarul de monitorizare din ghid urmează sezonul: adulți și tineri din mai până în septembrie, mormoloci în stadii avansate în iulie și august și broaște tinere abia metamorfozate în septembrie.

Fișele de teren din ghid le cer celor care fac monitorizarea să numere atât broaștele, cât și pontele, ca o amintire că fiecare baltă este folosită atât de adulți, cât și de generația următoare.

Conservare și observare responsabilă

Broasca verde de lac a fost evaluată ca neamenințată pe Lista Roșie europeană în 2009. Actualizarea din 2025 nu a evaluat-o separat, pentru că este o formă hibridogenetică fixă între broasca mică de lac și broasca mare de lac, nu o specie separată. Ghidul de monitorizare din România îi dă statutul UE de specie neamenințată.

Este inclusă în anexa V a Directivei Habitate a UE și în anexa 5A a Ordonanței de Urgență a Guvernului 57/2007. Anexa V cuprinde speciile a căror prelevare din natură poate face obiectul unor măsuri de management.

Nu prinde broaște ca să le identifici și nu muta broaște sau mormoloci dintr-o apă în alta. Calendarul de mai sus arată activitatea sezonieră, nu câte broaște sunt prezente.

Într-o excursie de birdwatching cu barca

În excursiile noastre de birdwatching de mai multe zile petrecem multe ore pe lacurile și canalele din Delta Dunării. În timp ce căutăm păsări, urmărim și restul faunei, inclusiv broaștele verzi care stau la soare pe vegetația plutitoare. Din barcă, cele mai multe vor rămâne simplu „broaște de lac”, și aceasta este o identificare cinstită pentru un grup care le dă bătăi de cap chiar și specialiștilor.