
Nr. 18 în lista noastrăȘopârla cenușie (Lacerta agilis) în Delta Dunării
Șopârla cenușie, o șopârlă comună și fotogenică a grindurilor din Delta Dunării și a Dobrogei: cum o recunoști, unde o vezi, subspecia euxinica, reproducere și conservare.
Șopârla cenușie (Lacerta agilis) este una dintre cele mai răspândite șopârle din România și una dintre cele mai ușor de văzut pe grindurile nisipoase din Delta Dunării. O formă distinctă, descrisă ca Lacerta agilis euxinica, a fost numită după exemplare din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre din apropiere.
Primăvara masculii au flancurile verde aprins, ceea ce îi face una dintre cele mai fotogenice reptile din Delta Dunării și din Dobrogea.



Pe scurt
Pe scurt
- Denumire științifică Lacerta agilis Linnaeus, 1758; populațiile din Delta Dunării și de pe litoralul apropiat au fost descrise ca Lacerta agilis euxinica Fuhn & Vancea, 1964, o subspecie a cărei validitate este încă discutată
- Denumire populară șopârla cenușie
- Familia Lacertidae (șopârle adevărate)
- Ordinul Squamata (șopârle și șerpi)
- Lungime de obicei puțin peste 20 cm cu tot cu coada; femelele puțin mai mari decât masculii
- Hrana insecte, păianjeni și alte nevertebrate mici
- Habitat locuri deschise și însorite, cu ceva vegetație: grinduri nisipoase, dune înierbate, pajiști, taluzuri, liziere și văi de râuri
- Activitate ziua, din primăvară până toamna; stă la soare în locuri deschise și se adăpostește în vegetație deasă sau în galerii
- Reproducere depune ouă, de obicei la începutul verii, în sol afânat și însorit sau în nisip; puii apar la sfârșitul verii
- Statut de conservare Neamenințată (Lista Roșie IUCN globală); anexa IV a Directivei Habitate a UE
Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea
- IanHibernare
- FebHibernare
- MarIeșirea din hibernare
- AprCulori nupțiale
- MaiÎmperechere
- IunDepunerea ouălor
- IulActiv
- AugEclozare
- SepActiv
- OctUltima activitate
- NoiHibernare
- DecHibernare
- Statut local
- Răspândită pe grindurile nisipoase din Delta Dunării și în habitatele potrivite din toată Dobrogea. Calendarul este doar orientativ.
- Lista Roșie IUCN
- Neamenințată (LC)
- Lista noastră
- Nr. 18 din 30 · vezi lista completă
Descriere și identificare
Șopârla cenușie este o șopârlă îndesată, cu capul scurt și înalt și picioarele relativ scurte. Adulții măsoară de obicei puțin peste 20 cm cu tot cu coada, iar femelele sunt puțin mai mari decât masculii. Spatele este maro, cu un șir de pete mai închise pe mijloc, iar de-a lungul fiecărei părți a spatelui se întind benzi deschise.
Pe flancuri are oceli: pete negre cu centrul deschis. În sezonul de reproducere masculii au flancurile verzi, adesea foarte aprinse, în timp ce femelele rămân de obicei maronii. Culoarea variază mult, iar unele exemplare sunt aproape complet verzi sau uniform maro roșcate, fără pete.
Pe nisipul din Delta Dunării poate fi confundată cu șopârla de nisip, care este mai mică, cenușie și foarte iute, cu șiruri de oceli deschiși, și are coada mai subțire. Puii de șopârlă cenușie pot semăna cu alte șopârle mici, dar combinația dintre corpul greu, liniile deschise de pe marginile spatelui și ocelii de pe flancuri este tipică.
Șopârla cenușie în Delta Dunării
Șopârla cenușie este larg răspândită în România, până la aproximativ 1.400 m altitudine. În Delta Dunării trăiește pe terenurile mai înalte și mai uscate: grindurile marine nisipoase, dunele de pe litoral și marginile pădurilor de pe grinduri. Ghidul de monitorizare a reptilelor de interes comunitar al lui Zsolt Török enumeră locuri precum pădurea Letea și zona dintre C.A. Rosetti, Letea și Periprava, Crișan, Grindul Perișor, Grindul Flămânda, Grindul Sărăturile de lângă Sfântu Gheorghe și partea de sud a Grindului Chituc.
În sudul Deltei Dunării se găsește și în jurul lacului Nuntași și al cetății antice Histria, precum și la Beștepe, la marginea Dobrogei continentale. Pe grindul Caraorman împarte nisipul cu șopârla de nisip.
În partea continentală a nordului Dobrogei, Török a constatat că șopârlele cenușii ocupă habitate înguste, liniare: văi de râuri și pâraie, cum sunt cele ale Taiței și Teliței, și marginile unor drumuri. Le-a găsit și lângă Sinoe și Baia, precum și o populație izolată pe malul Dunării, între Tulcea și Nufăru.
O subspecie din Delta Dunării
În 1964 Ion Fuhn și Ștefan Vancea au descris Lacerta agilis euxinica din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre din apropiere. Unii autori o consideră sinonim cu Lacerta agilis chersonensis, subspecia stepelor de mai la est, în timp ce alții, inclusiv Zsolt Török, o consideră validă. Dacă cauți în literatura mai veche informații despre șopârlele cenușii din Delta Dunării, merită să cauți ambele nume.
Viața de zi cu zi și reproducerea
Șopârlele cenușii au nevoie de căldură, dar și de puțină umiditate. Își petrec dimineața la soare, aproape de adăpost, apoi vânează insecte, păianjeni și alte nevertebrate mici printre plante. Când sunt deranjate fug în iarba deasă, sub tufișuri sau în galerii în nisip. Rareori intră adânc în păduri.
Împerecherea are loc primăvara, când masculii au cele mai vii culori. Femelele își depun ouăle în sol afânat și însorit sau în nisip, de obicei la începutul verii, iar puii apar la sfârșitul verii. Puii abia eclozați sunt maronii, cu mici pete deschise, și sunt adesea cele mai vizibile șopârle de pe grinduri în august și septembrie.
Conservare și observare responsabilă
Șopârla cenușie este evaluată la nivel global ca neamenințată și a fost evaluată tot ca neamenințată pentru Europa și UE în Lista Roșie europeană din 2009; nu se află printre reptilele amenințate în revizuirea din 2025. Este inclusă în anexa IV a Directivei Habitate a UE, ca specie de interes comunitar care necesită protecție strictă, iar în România este protejată prin anexa 4A a Ordonanței de Urgență a Guvernului 57/2007.
Local poate suferi din cauza dispariției dunelor înierbate, a pășunatului intensiv, a arderii vegetației și a extinderii localităților pe grinduri. Când fotografiezi, apropie-te încet, nu ridica șopârlele și nu le alunga de pe locul unde stau la soare și rămâi pe drumuri, ca vegetația dunelor să rămână intactă.
Cum o fotografiezi în turele noastre
În turele noastre foto de mai multe zile în Delta Dunării, grindurile nisipoase oferă șanse bune pentru portrete de aproape ale șopârlei cenușii, mai ales în diminețile calme și însorite din mai și iunie, când masculii își arată flancurile verzi. Un obiectiv lung și o apropiere joasă și răbdătoare dau cele mai naturale rezultate.
Descoperă Delta Dunării
Bărci deschise și încete, grupuri mici și un ghid care cunoaște locurile și sălbăticia. De la câteva ore pe apă la o săptămână în Delta Dunării și Dobrogea.
Citește mai departe
Citește mai departe
Mai multe de pe blog

7 min de citit
Balaurul dobrogean (Elaphe sauromates)
Fă cunoștință cu greu de văzutul balaur dobrogean: identificare, nume științifice vechi, habitat și conservare, fără promisiuni de observații ușoare.

5 min de citit
Țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca)
Țestoasa de uscat dobrogeană este singura țestoasă de uscat nativă din estul României și trăiește pe pajiștile uscate, dealurile și tufărișurile Dobrogei. Află cum...

6 min de citit
Șopârlița de frunzar (Ablepharus kitaibelii)
Șopârlița de frunzar, singurul scincid din România: o șopârlă minusculă care nu poate clipi, întâlnită în pădurile de stejar și pe versanții uscați ai...

