Nr. 30 în lista noastrăVipera de stepă (Vipera ursinii) în Delta Dunării

Vipera de stepă (Vipera ursinii) este o viperă mică și blândă a pajiștilor deschise și una dintre cele mai amenințate reptile din Europa. În Delta Dunării supraviețuiește pe câteva grinduri uscate și nisipoase, înconjurate de zone umede, ca subspecia Vipera ursinii moldavica.

Populațiile de la Letea, Sfântu Gheorghe și Perișor-Periteașca sunt printre cele mai importante pentru această subspecie din tot arealul ei.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanHibernare
2. FebHibernare
3. MarIeșirea din hibernare
4. AprÎmperechere
5. MaiActiv
6. IunActiv
7. IulActiv
8. AugNașteri
9. SepActiv
10. OctUltima activitate
11. NoiHibernare
12. DecHibernare

Statut local

Foarte locală în Delta Dunării, pe câteva grinduri nisipoase; strict protejată. Calendarul este doar orientativ.

Lista Roșie IUCN

Vulnerabilă (VU)

Lista noastră

Nr. 30 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Vipera de stepă este cea mai mică viperă din Europa: ajunge la aproximativ 60 cm, dar cei mai mulți adulți sunt vizibil mai scurți. Corpul este cenușiu sau maro deschis, cu o bandă de romburi mai închise, unite între ele, de-a lungul spatelui. Pe cap are de obicei un semn închis în formă de V, cu vârful îndreptat înainte. Abdomenul este cenușiu sau negru, cu pete mai deschise.

Capul este îngust pentru o viperă, abia diferențiat de gât, iar pupilele sunt verticale. Irisul este portocaliu sau roșiatic. Femelele sunt de obicei mai mari decât masculii, care au coada mai lungă și mai groasă.

Vipera cu corn, cealaltă viperă de pe lista noastră, este mai mare, are un corn pe bot și trăiește pe dealurile stâncoase ale Dobrogei, nu în Delta Dunării. Șerpii nevenimoși de pe grinduri, cum sunt puii de șarpe de apă și de șarpe de casă, au pupilele rotunde și nu au desenul închis în zigzag.

Viperele de stepă din Delta Dunării

Vipera de stepă este cunoscută în Delta Dunării din 1937, când Mihai Băcescu a semnalat-o la Letea, Caraorman și Sărăturile, lângă Sfântu Gheorghe. Astăzi sunt recunoscute trei populații importante în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Prima trăiește pe pajiștile nisipoase de pe Grindul Perișor și Periteașca, aproape de țărmul Mării Negre, în sud. A doua trăiește pe grindul Letea, aproape de granița cu Ucraina, iar a treia pe Grindul Sărăturile, la nord de Sfântu Gheorghe.

Planul de acțiune al Consiliului Europei pentru această specie, care se sprijină pe munca lui Zsolt Török, consideră populația de la Perișor-Periteașca cea mai importantă dintre cele trei. La Letea viperele trăiesc doar într-o zonă mică de dune, lângă Cardon, iar în jurul localității Sfântu Gheorghe habitatul este sub cea mai mare presiune din partea oamenilor. În afara Deltei Dunării, aceeași subspecie supraviețuiește în câteva pajiști din Moldova, cum este rezervația Valea lui David, lângă Iași.

Denumiri și taxonomie

Viperelor din Delta Dunării li s-au dat mai multe nume. Literatura românească mai veche, inclusiv monografia lui Fuhn și Vancea, le trata ca Vipera ursinii renardi sau Vipera ursinii ursinii. În 1993 Nilson, Andrén și Joger au descris Vipera ursinii moldavica din Moldova și au inclus mai târziu în ea și populațiile din Delta Dunării. Studiile genetice ale lui Ferchaud și ale colaboratorilor săi (2012) au confirmat că viperele din Delta Dunării aparțin acestei linii. Vipera renardi este considerată acum o specie separată, care trăiește mai la est.

Viața de zi cu zi și reproducerea

Viperele de stepă trăiesc printre tufele de iarbă, unde stau la soare, vânează și se ascund. Se deplasează doar pe distanțe scurte, așa că o populație poate depinde mulți ani de un petic mic de habitat bun. Hrana este alcătuită mai ales din lăcuste și greieri, iar adulții mai mari prind și șopârle și rozătoare mici.

Împerecherea are loc primăvara, iar puii se nasc vii, de obicei la sfârșitul verii. Un studiu asupra unei populații din Delta Dunării, făcut de Strugariu și colaboratorii săi (2010), a găsit un raport între sexe apropiat de 1:1, mulți juvenili și doar jumătate dintre femelele adulte gestante, ceea ce sugerează că femelele nu se reproduc în fiecare an.

Conservare și observare responsabilă

La nivel global vipera de stepă este evaluată ca vulnerabilă. Lista Roșie europeană publicată în 2025 o trece tot ca vulnerabilă în Europa și în UE27, la fel ca prima evaluare, din 2009. În România este trecută ca critic periclitată în Cartea Roșie a Vertebratelor din România (2005). Este inclusă în anexele II și IV ale Directivei Habitate a UE, ceea ce înseamnă că pentru ea trebuie desemnate arii speciale de conservare, și este strict protejată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 57/2007.

Principalele amenințări sunt transformarea pajiștilor în teren agricol sau construcții, pășunatul excesiv, incendiile, turismul și colectarea ilegală. Veninul ei este slab și mușcăturile sunt rare, dar nu trebuie luată niciodată în mână. Pe grinduri rămâi pe drumurile existente, nu conduce și nu campa pe pajiști, nu căuta sub tufele de iarbă și nu da niciodată locații exacte.

Reptilele în excursiile noastre de birdwatching

În excursiile noastre de birdwatching de mai multe zile în Delta Dunării vizităm grindurile uscate de la Letea și din sudul Deltei Dunării pentru păsările de stepă, răpitoare și migratori. În aceste plimbări urmărim și reptilele și mamiferele, iar o viperă de stepă care stă la soare la marginea unei tufe de iarbă este una dintre cele mai rare priveliști pe care le poate oferi Delta Dunării.