
Avatul (Leuciscus aspius)
Singurul răpitor adevărat din familia crapului: avatul, vânătorul de oblete de pe brațele Dunării.
În zilele calme de vară, pe brațele Dunării, apa se sparge brusc cu un plescăit puternic, iar un banc de oblete sare în toate părțile. Este avatul, singurul răpitor adevărat din familia crapului în apele Europei, un pește rapid și puternic care vânează la suprafață. Pentru pescarii sportivi este unul dintre cei mai frumoși adversari ai Deltei Dunării.
Pe scurt
- Denumire științifică Leuciscus aspius (fost Aspius aspius)
- Denumire în engleză Asp
- Familia Leuciscidae (în trecut inclus în Cyprinidae)
- Lungime de obicei 40-60 cm, rar până la 100 de cm și peste
- Greutate de obicei 1-3 kg, recordurile depășesc 10 kg
- Hrana pește mic, mai ales oblete
- Lista Roșie IUCN neamenințat (LC); protejat în Uniunea Europeană (Anexele II și V ale Directivei Habitate)

Cum îl recunoști
Avatul are corpul alungit, puternic, hidrodinamic, acoperit cu solzi mărunți. Spatele este măsliniu închis sau cenușiu albăstrui, flancurile argintii, iar înotătoarele perechi au adesea nuanțe roșiatice. Cel mai sigur semn este gura: mare, cu falca de jos mai lungă și arcuită în sus, care intră într-o scobitură a fălcii de sus, o adaptare pentru prinderea peștilor la suprafață. Ca toți peștii din familia lui, nu are dinți pe fălci, ci dinți faringieni, în gât, cu care strânge și zdrobește prada.
Un răpitor din familia crapului
Majoritatea rudelor lui, crapul, plătica sau roșioara, mănâncă nevertebrate și plante. Avatul tânăr se hrănește cu insecte și crustacee mici, dar de la doi sau trei ani devine aproape exclusiv piscivor. Vânează în apele cu curent, pe brațe și pe canalele mari, mai ales dimineața și seara: urmărește bancurile de oblete, le împinge spre suprafață și atacă cu viteză, lovind apa cu coada ca să-și amețească prada. Plescăitul acesta trădează avatul de la distanță.
Reproducerea
Ajunge la maturitate abia la 4 sau 5 ani. Primăvara, de obicei în martie și aprilie, când apa ajunge la aproximativ 6 până la 10°C, urcă pe râuri și depune icrele pe fund de pietriș sau de nisip tare, în ape cu curent puternic. Icrele lipicioase se prind de pietre, iar puietul coboară apoi spre apele mai liniștite, unde crește. Pentru că are nevoie de aceste locuri de reproducere, regularizarea râurilor și barajele îl afectează direct.
Unde trăiește în Delta Dunării
Avatul este un pește al apelor curgătoare: îl găsești pe brațele Dunării, Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, pe canalele mari, cu curent, și la gurile canalelor care se varsă în lacuri, unde se adună obletele. Pe lacurile liniștite, fără curent, este rar. Este activ din aprilie până în octombrie, dar se prinde uneori și iarna.
Curiozități
- Un nume nou. Studiile genetice l-au mutat din genul Aspius în genul Leuciscus, alături de clean și de văduviță.
- Vânătorul care se aude. Puțini pești din apele noastre vânează atât de spectaculos la suprafață; plescăitul avatului se aude de la zeci de metri.
- Un pește prudent. Avatul este foarte sperios și dispare la cea mai mică umbră sau zgomot, ceea ce îl face o provocare pentru pescarii sportivi.
Statut și amenințări
Avatul este răspândit din bazinul Rinului până în Ural și Marea Caspică și este clasificat ca neamenințat (LC) de IUCN. Este protejat în Uniunea Europeană prin Directiva Habitate. Barajele, care îi taie drumul spre locurile de reproducere, regularizarea albiilor, poluarea și pescuitul excesiv în perioada de reproducere sunt principalele amenințări. În România perioada de prohibiție de primăvară îi protejează reproducerea.
Vezi și alți pești din Delta Dunării și Marea Neagră.
Descoperă Delta Dunării
Bărci deschise și încete, grupuri mici și un ghid care cunoaște locurile și sălbăticia. De la câteva ore pe apă la o săptămână în Delta Dunării și Dobrogea.
Citește mai departe
Citește mai departe
Mai multe de pe blog

4 min de citit
Scrumbia de Dunăre (Alosa immaculata), marea migratoare
În fiecare primăvară scrumbia de Dunăre urcă din Marea Neagră pe fluviu ca să depună icrele: migrația, mărimea, statutul și curiozități.

Utile8 min de citit
Albastrul lipovenesc: povestea caselor albastre din Delta Dunării
De ce sunt albastre casele lipovenilor din Delta Dunării: var cu sineală sau piatră vânătă, culoarea Maicii Domnului și Cerul Albastru al stepei.

Reptile și amfibieni6 min de citit
Gușterul (Lacerta viridis)
O șopârlă verde strălucitoare, lungă de până la 40 cm, care stă la soare pe tufișurile de pe dealurile Dobrogei. Descoperă gușterul și unde...

