Nr. 9 în lista noastrăBroasca mare de lac (Pelophylax ridibundus)

Broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) este cea mai mare broască nativă din Europa și vocea de necontestat a canalelor din Delta Dunării. Cântecul ei puternic, ca un chicotit, undeva între râs și un hohot rapid, se aude departe peste apă în serile de primăvară și de vară, iar aproape fiecare „pleosc” auzit de pe puntea unei bărci aparține uneia dintre aceste broaște verzi.

Pentru vizitatori, broasca mare de lac este amfibianul Deltei Dunării: abundentă, bătătoare la ochi și activă ziua, se vede sărind de pe malurile canalelor și lacurilor, plutind printre nuferi sau stând nemișcată la marginea apei, așteptând insectele.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanFoarte rar
2. FebFoarte rar
3. MarRar
4. AprModerat
5. MaiAbundent
6. IunAbundent
7. IulAbundent
8. AugAbundent
9. SepAbundent
10. OctRar
11. NoiFoarte rar
12. DecFoarte rar

Statut local

Activă din martie până în octombrie; iarna hibernează în mâlul de pe fundul canalelor și bălților.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 9 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Broasca mare de lac este o broască mare și robustă. Cărțile mai vechi o numesc Rana ridibunda, numele științific pe care l-a purtat cea mai mare parte a secolului XX și pe care mulți vizitatori îl știu încă din ghidurile de teren din copilărie. Masculii măsoară de obicei 9-12 cm, iar femelele, mai mari, se pot apropia de 17 cm lungime totală, ceea ce o face cea mai mare specie de broască din Europa. Spatele este verde, cenușiu sau maroniu, pătat și marmorat cu desene închise, iar multe animale au o dungă verde aprins pe mijlocul spatelui. Abdomenul este albicios, iar picioarele din spate sunt lungi și puternice, făcute pentru salturile mari care duc broasca în apă la primul semn de pericol.

În sezonul de reproducere masculii au o pereche de saci vocali alb cenușii la colțurile gurii, care se umflă ca niște baloane mici când cântă. Ca să o deosebești de rudele ei mai mici, broasca mică de lac și broasca verde de lac, îți trebuie o privire bună: broasca mare de lac este mai mare, cu picioarele mai lungi și botul mai ascuțit, iar cântecul ei este mai puternic și mai aspru. Toate trei speciile trăiesc împreună în Delta Dunării, iar broasca verde de lac este de fapt un hibrid natural între broasca mare de lac și broasca mică de lac, unul dintre cele mai curioase aranjamente din zoologia europeană.

Habitat și hrană

Broaștele mari de lac sunt cele mai acvatice dintre broaștele noastre: trăiesc în apă permanentă și lângă ea tot anul, în lacuri, mlaștini, bălți și canale lente cu vegetație bogată. Spre deosebire de alte broaște care vin la bălți doar ca să se reproducă, broasca mare de lac rareori părăsește apa, iar în Delta Dunării mărginește fiecare canal și lac din primăvară până toamna.

Adulții se hrănesc mai ales cu insecte, acvatice și terestre: muște, gândaci, libelule și larvele lor, împreună cu păianjeni, viermi și limacși. O broască mare de lac voinică este un vânător oportunist care ia și pești mici, tritoni, broaște mai mici și, ocazional, pui de păsări de apă sau rozătoare mici. Mormolocii pasc alge, detritus și plante acvatice moi.

Cântecul care râde

Numele științific o spune limpede: ridibundus înseamnă în latină „care râde”. Cântecul masculului este o serie rapidă de note scurte, ca un chicotit, repetată la intervale și adesea preluată de zeci de alți masculi într-un cor care domină sunetele apelor liniștite din Delta Dunării. Cântecele sunt cele mai puternice în vârful sezonului de reproducere și în serile calde, când broaștele își răspund de pe un mal pe altul al canalelor.

Pentru vizitatori, acest sunet este una dintre cele mai memorabile experiențe din Delta Dunării. O plimbare cu barca seara, în mai sau iunie, cu motorul oprit și apa perfect liniștită, este adesea însoțită de corul râzător al broaștelor mari de lac de pe ambele maluri.

Reproducere

Reproducerea începe la sfârșitul primăverii, când apa se încălzește peste aproximativ 18 °C, de obicei în mai în Delta Dunării. Masculii se adună în apele puțin adânci, cântă din mici teritorii și concurează pentru femele; femela își depune ouăle în grămezi moi prinse de plantele submerse de lângă mal. O singură femelă depune câteva mii de ouă într-un sezon, în mai multe ponte.

Ouăle eclozează repede, adesea în aproximativ o săptămână, iar mormolocii devin larve mari, verde măsliniu, care se hrănesc cu alge și detritus. Cei mai mulți se transformă în broscuțe vara, la două-trei luni după eclozare; în apele reci unii mormoloci iernează și își termină dezvoltarea în primăvara următoare.

Conservare și amenințări

Broasca mare de lac este clasificată de IUCN ca specie neamenințată (LC), cu un areal uriaș, din Franța, prin centrul Europei și Balcani, până în Asia Centrală, și rămâne comună în tot arealul. În Europa este inclusă în Anexa V a Directivei Habitate a UE și în Anexa III a Convenției de la Berna, care reglementează exploatarea, pentru că specia este colectată în unele țări pentru pulpe de broască.

În Delta Dunării broasca mare de lac este abundentă și are puține amenințări. Presiunile locale precum poluarea, desecarea mlaștinilor și prădarea de către peștii mari în apele de reproducere contează în alte locuri; aici, întinderea uriașă a habitatului potrivit menține populația puternică. Specia are și un rol important în rețeaua trofică a Deltei Dunării, hrănind stârci, buhai de baltă, șerpi de apă, știuci și multe altele.

Unde și când vezi broasca mare de lac în Delta Dunării

Aproape oriunde în zonele umede ale Deltei Dunării: pe malurile canalelor din jurul satului Mila 23, pe lacurile de lângă Sfântu Gheorghe, pe canalele din jurul pădurilor Letea și Caraorman, în apele liniștite ale lacurilor Roșu și Fortuna. Apropie-te încet de mal și urmărește vegetația din față: prima broască pe care o vezi va fi probabil o broască mare de lac, iar primul sunet pe care îl auzi va fi pleoscăitul celorlalte care părăsesc malul.

Broaștele mari de lac se observă cel mai ușor dintr-o barcă mică, în una dintre excursiile noastre de birdwatching: ghizii noștri urmăresc și restul faunei Deltei Dunării, iar o broască plutind sau un șarpe de apă stând la soare sunt o pauză binevenită între păsări. Alunecă liniștit de-a lungul stufului, iar broaștele sunt animale încrezătoare; o apropiere lentă este răsplătită cu priveliști ale lor plutind, cu capul deasupra apei, privindu-te la rândul lor. Seara, corul râzător nu trebuie căutat deloc.