Țestoasa de mare (Caretta caretta)

Țestoasa de mare (Caretta caretta) este o reptilă marină a Mării Mediterane și a oceanelor calde, care ajunge în Marea Neagră doar întâmplător, prin Bosfor. Este una dintre cele mai rare apariții din fauna României: până azi sunt documentate la noi doar două exemplare, amândouă pe plajele Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ca toate țestoasele, este o reptilă, nu o broască, chiar dacă în presă i se spune adesea „broască țestoasă”.

Pe scurt

Cum o recunoști

Este cea mai mare țestoasă cu carapace tare care poate ajunge în apele noastre. Carapacea este brun roșcată, în formă de inimă, iar plastronul gălbui. Capul este foarte mare în raport cu corpul, cu fălci puternice, făcute să sfărâme cochilii de melci și carapace de crabi. Membrele sunt transformate în înotătoare, fiecare cu două gheare.

Cel mai sigur semn este numărul plăcilor costale, plăcile mari de pe laterala carapacei: țestoasa de mare are cinci de fiecare parte. Țestoasa verde (Chelonia mydas), care seamănă cu ea și a fost văzută și ea de câteva ori în Marea Neagră, are doar patru.

Aparițiile din România

Herpetologul Vlad Cioflec, autorul blogului Herpetofauna României, a adunat toate observațiile documentate ale speciei din Marea Neagră. Pentru România sunt doar două:

• Aprilie 1968: o femelă, în județul Tulcea
• Septembrie 2016: un mascul, la Vadu, în sudul Rezervației Biosferei Delta Dunării

Exemplarul din 2016 a fost găsit pe 6 septembrie de pescarii de la o cherhana din Vadu. A fost dus la Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, unde a stat într-un bazin cu apă de mare și a fost hrănit. Cântărea în jur de 40 kg. Vlad Cioflec l-a fotografiat pe 9 septembrie, iar a doua zi, sâmbătă, 10 septembrie 2016, țestoasa a fost eliberată în larg, în dreptul Mangaliei, la aproximativ 6,5 mile de țărm, unde marea are peste 40 m adâncime. Biologii au ales extremitatea sudică a litoralului ca să îi dea o șansă mai bună să prindă un curent spre sud, către apele calde.

În presa vremii a fost prezentată drept prima atestare a speciei în România. Femela din 1968 arată că nu a fost prima, dar rămâne una dintre cele mai rare întâlniri cu o reptilă de pe litoralul nostru.

Observațiile din Marea Neagră

Lista observațiilor documentate, după centralizarea lui Vlad Cioflec:

• Decembrie 1585, Turcia
• Martie 1937, Bulgaria
• Noiembrie 1947, Bulgaria
• Septembrie 1962, Ucraina
• Aprilie 1968, România
• August 1981, Bulgaria
• August 1987, Bulgaria
• Aprilie 2012, Rusia
• Septembrie 2016, România
• Iunie 2017, Turcia
• Martie 2019, Georgia
• Septembrie 2020, Ucraina

Observațiile s-au înmulțit în ultimii ani. Cercetătorii ucraineni care au descris exemplarul din 2020 notează că țestoasele de mare din estul Mediteranei sunt văzute tot mai des în Marea Marmara și în Marea Neagră și văd aici un posibil semn al extinderii arealului, legat în parte de încălzirea apelor.

De ce este atât de rară în Marea Neagră

Marea Neagră are o salinitate mult mai mică decât Mediterana, de aproximativ 17 la mie, și ierni reci, cu apa de suprafață sub 10 °C. Pentru o reptilă marină care are nevoie de ape calde tot anul, aceste condiții sunt potrivnice. Exemplarele care trec prin Bosfor sunt, cel mai probabil, indivizi purtați de curenți sau atrași de hrană în lunile calde.

Curiozități

• Cap de buștean. Numele englezesc, „loggerhead”, înseamnă cap de buștean și vine de la capul foarte mare, cu mușchi puternici pentru fălci.
• Se întoarce acasă. După ani petrecuți pe mare, la mii de kilometri distanță, femelele revin să își depună ouăle pe plajele unde s-au născut.
• Nisipul alege sexul. Sexul puilor depinde de temperatura nisipului în care stau ouăle: cuiburile mai calde dau mai multe femele.
• Grecia, casa ei din Mediterana. Pe plajele Greciei se află aproximativ 60% din cuiburile din Marea Mediterană, mai ales în Zakynthos și în Golful Kyparissia. Femelele ouă o dată la 2-4 ani, între iunie și septembrie. În 2024, doar în sudul Golfului Kyparissia au fost numărate aproximativ 7.500 de cuiburi, un record.
• Alte țestoase de mare în Marea Neagră. În afară de ea, în Marea Neagră a mai fost documentată de câteva ori țestoasa verde, în Bulgaria, Turcia și Georgia, dar niciodată în România. În 2026 au fost publicate și primele observații ale țestoasei de piele (Dermochelys coriacea) în Marea Neagră, pe coasta Turciei.

Amenințări

La nivel mondial este afectată de capturile accidentale în plasele și paragatele pescuitului industrial, de poluarea cu plastic, pe care îl confundă cu meduzele, și de construcțiile de pe plajele unde își depune ouăle. Pe aceste plaje, iluminatul artificial dezorientează puii care eclozează și care, în mod natural, se îndreaptă spre lumina de deasupra mării.

Dacă găsești una

Nu o ridica și nu o împinge înapoi în mare. Fotografiaz-o, notează locul și ora și anunță imediat Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării sau Complexul Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, care a îngrijit exemplarul din 2016. Fiecare observație contează pentru știință.

Despre celelalte țestoase din Dobrogea și Delta Dunării citește în articolul Țestoasele nu sunt broaște, iar lista completă o găsești în lista noastră de reptile și amfibieni.