Țestoasa de Florida (Trachemys scripta)
O specie nord-americană, eliberată în natură de foști proprietari, care concurează cu țestoasa noastră de apă. De ce nu trebuie eliberată niciodată.
Țestoasa de Florida nu aparține faunei noastre. Este o specie nord-americană, adusă în Europa în număr de milioane prin comerțul cu animale de companie și eliberată apoi în natură de proprietari care nu mai voiau să o țină. Astăzi este una dintre cele mai răspândite reptile invazive din lume.
Pe scurt
Pe scurt
- Denumire științifică Trachemys scripta (Thunberg in Schoepff, 1792), familia Emydidae
- Lungimea carapacei de obicei 15-25 cm, femelele până la 30 cm
- Hrană omnivoră; tinerele sunt mai carnivore, adulții consumă tot mai multe plante
- Origine estul și sud-estul Statelor Unite și nord-estul Mexicului
- Statut specie invazivă de interes pentru Uniunea Europeană (Regulamentul UE 1143/2014)
Cum o recunoști
Carapacea este ovală, puțin bombată, verde-măslinie la tinere și tot mai închisă, aproape neagră, la adulții bătrâni. Capul și picioarele au dungi galbene fine. Semnul distinctiv este pata din spatele ochiului: roșie la subspecia Trachemys scripta elegans, galbenă la Trachemys scripta scripta și la hibrizii lor, frecvenți în comerț. Țestoasa noastră de apă (Emys orbicularis) nu are niciodată această pată și are carapacea brun-negricioasă, cu puncte și linii galbene.
Cum a ajuns în apele noastre
În anii 1980 și 1990, puii de câțiva centimetri au fost vânduți în număr foarte mare în magazinele de animale. Cresc însă repede, trăiesc peste 30 de ani și au nevoie de un acvaterariu mare, așa că mulți proprietari i-au eliberat în lacuri și parcuri. Din 2016, Uniunea Europeană a interzis comerțul, creșterea și eliberarea speciei. Exemplarele deținute deja pot fi păstrate până la sfârșitul vieții, dar nu au voie să fie eliberate.
Unde apare în România
Cele mai multe observații vin din lacurile din orașe și din jurul lor, unde au fost eliberate: în București, în Constanța (lacul Tăbăcărie) și în multe alte orașe. Este o specie foarte rezistentă, care tolerează apa poluată și iernile noastre, hibernând în mâlul de pe fund. Reproducerea în natură este rară în climatul nostru, pentru că ouăle au nevoie de veri lungi și calde, dar adulții supraviețuiesc zeci de ani, așa că o populație eliberată rămâne mult timp. Până acum este semnalată mai ales în afara Deltei Dunării.
De ce este o problemă
Concurează cu țestoasa de apă pentru hrană și, mai ales, pentru locurile de însorire: este mai mare și mai agresivă și ocupă buștenii și malurile cele mai bune. Poate transmite paraziți și boli țestoaselor autohtone și consumă mormoloci, pești mici și nevertebrate acvatice. În Delta Dunării, unde trăiește una dintre populațiile importante de țestoasă de apă din Europa, apariția ei ar fi o amenințare reală.
Ce faci dacă ai una
Nu o elibera în natură, în niciun lac, canal sau parc. Dacă nu o mai poți ține, caută un centru de preluare a animalelor exotice sau o grădină zoologică ce primește astfel de animale. Dacă vezi una în Delta Dunării, fotografiaz-o și anunță Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Descoperă Delta Dunării
Bărci deschise și încete, grupuri mici și un ghid care cunoaște locurile și sălbăticia. De la câteva ore pe apă la o săptămână în Delta Dunării și Dobrogea.
Citește mai departe
Citește mai departe
Mai multe de pe blog
6 min de citit
Șopârla de nisip (Eremias arguta)
Șopârla de nisip, o șopârlă iute a stepelor care în UE trăiește doar în România, pe dunele de nisip din Delta Dunării: cum o...
7 min de citit
Broasca de pământ brună (Pelobates fuscus)
Broasca de pământ brună din Delta Dunării: o broască de noapte care sapă în grindurile nisipoase, cu mormoloci uriași și un sezon scurt de...
5 min de citit
Vipera cu corn (Vipera ammodytes) în Dobrogea
Vipera cu corn, cea mai mare viperă și cel mai veninos șarpe din România, pe dealurile stâncoase ale Dobrogei: cum o recunoști, unde trăiește,...