Nr. 17 în lista noastrăȘopârla de pădure (Darevskia pontica) în Dobrogea

Șopârla de pădure (Darevskia pontica) este o șopârlă mică și discretă a pădurilor umede de foioase. România se află la marginea de nord a arealului ei, iar în Dobrogea este una dintre cele mai rare și mai puțin cunoscute reptile de pe lista noastră.

Spre deosebire de cele mai multe dintre rudele ei din genul Darevskia, care trăiesc pe stâncile din Caucaz, această specie stă în litiera de frunze, în poienile înierbate și pe malurile umbroase ale pâraielor din interiorul pădurilor.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanHibernare
2. FebHibernare
3. MarHibernare
4. AprIeșirea din hibernare
5. MaiActiv
6. IunDepunerea ouălor
7. IulActiv
8. AugEclozare
9. SepActiv
10. OctUltima activitate
11. NoiHibernare
12. DecHibernare

Statut local

Rară și foarte locală în Dobrogea, limitată la câteva păduri; nu este de așteptat în Delta Dunării propriu-zisă. Calendarul este doar orientativ.

Lista Roșie IUCN

Aproape amenințată (2009, ca Darevskia praticola)

Lista noastră

Nr. 17 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Este o șopârlă mică și zveltă, cu capul mic și înalt, botul scurt și rotunjit și picioarele relativ scurte. Coada este lungă și subțire, de una și jumătate până la două ori mai lungă decât capul și corpul. Partea de sus este maro roșcată, cu o bandă ruginie destul de lată de-a lungul coloanei, iar flancurile sunt mai închise.

Abdomenul nu are pete. La masculi este verde gălbui, cu un verde mai intens pe picioarele din spate; la femele este alb sau gălbui. Masculii sunt puțin mai mici decât femelele, dar au coada și picioarele din spate mai lungi, corpul mai scurt și porii femurali de pe partea de jos a coapselor mai bine dezvoltați.

În Dobrogea poate fi confundată cu puii de șopârlă cenușie sau cu femelele de șopârlă de iarbă. Pădurea umbroasă și umedă, mărimea mică și spatele simplu, maro ruginiu, sunt cele mai bune indicii. Observațiile de aproape sunt rare, pentru că șopârla se strecoară de obicei în litieră la prima mișcare.

O singură specie, mai multe nume

Numele acestei șopârle s-a schimbat de mai multe ori, iar atât numele vechi, cât și cele noi sunt încă folosite. A fost descrisă inițial ca subspecie a șopârlei de pajiște caucaziene, Lacerta praticola pontica, și mutată apoi în genul Darevskia. Studiile genetice au arătat că populațiile din Balcani, inclusiv cele din România, formează o linie distinctă de cele din Caucaz.

Reptile Database tratează acum Darevskia pontica ca specie validă, în timp ce lista europeană a lui Speybroeck și a colaboratorilor săi (2020) preferă să păstreze șopârlele din Balcani în cadrul speciei Darevskia praticola. În lista noastră folosim Darevskia pontica. Dacă cauți în literatură, merită să încerci toate cele trei nume, pentru că lucrările românești mai vechi folosesc Lacerta praticola pontica.

Unde trăiește în România și în Dobrogea

În România această șopârlă se găsește mai ales în sudul țării, în Banat, Oltenia și Muntenia, cu câteva semnalări mai la nord, pe dealurile din vest. Răspândirea ei este fragmentată și strâns legată de petecele de pădure de foioase rămase, adesea păduri de stejar de câmpie cu văi umede.

În Dobrogea semnalările sunt foarte puține. Monografia clasică a lui Fuhn și Vancea menționează pădurea Alimanu, în sudul județului Constanța, lângă Dunăre. O notă ulterioară a semnalat Lacerta praticola pontica din pădurea Dumbrăveni, tot în sudul Dobrogei, iar herpetologii români au descris-o atunci ca o șopârlă nouă pentru regiune.

Nu cunoaștem nicio semnalare confirmată din Delta Dunării. Dunele deschise, stufărișurile și pajiștile sărăturoase de acolo nu oferă solul de pădure umbros și umed de care are nevoie. Este pe lista noastră pentru că face parte din fauna de reptile a Dobrogei, nu pentru că vizitatorii ar trebui să se aștepte să o vadă în zonele umede.

Viața în litiera de frunze

Șopârlele de pădure se văd de obicei singure, mai rar în grupuri mici, stând la soare pe marginea unei poteci de pădure sau pe frunze uscate. Sunt active cam din aprilie până în octombrie. Evită căldura puternică, așa că cele mai bune șanse să vezi una sunt dimineața sau spre seară.

Se hrănesc cu insecte și alte nevertebrate mici. Șopârlele mai mari, cum este gușterul, și șerpii, cum este șarpele de alun, le vânează. După Fuhn și Vancea, femela depune patru până la șase ouă galben rozalii în iunie. Puii ies după aproximativ 45 de zile și măsoară în jur de 5 cm.

Conservare și observare responsabilă

Evaluarea globală IUCN din 2009, făcută sub numele Darevskia praticola, trece specia ca aproape amenințată, mai ales pentru că arealul ei este foarte fragmentat. Lista Roșie europeană din 2009 i-a dat aceeași categorie pentru Europa și UE27; în revizuirea din 2025 nu apare printre reptilele amenințate. Specia nu este inclusă în Directiva Habitate a UE, dar este protejată de legea românească și inclusă în anexa III a Convenției de la Berna.

Are nevoie mai ales de păstrarea pădurilor bătrâne și umede de foioase, cu un sol de pădure natural. Tăierile rase, desecările și înlocuirea pădurilor native cu plantații îi distrug habitatul. Dacă ai norocul să găsești una, bucură-te de ea de la distanță, nu întoarce trunchiurile, nu grebla litiera și lasă solul pădurii așa cum l-ai găsit.

Reptilele în excursiile noastre de birdwatching

În excursiile noastre de birdwatching de mai multe zile în Delta Dunării și în Dobrogea vizităm pădurile Dobrogei pentru ciocănitori, răpitoare și păsări cântătoare. În aceste plimbări ne uităm și pe jos, după șopârle, șerpi și țestoase. Șopârla de pădure este mai degrabă un bonus rar decât o țintă, dar este o bună amintire a cât de multă viață există în litiera de frunze.