Nr. 21 în lista noastrăȘopârla de iarbă (Podarcis tauricus) în Dobrogea

Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus) este o șopârlă mică și vioaie a pajiștilor uscate și a locurilor nisipoase și pietroase din Dobrogea. Primăvara masculii sunt printre cele mai colorate reptile din regiune, cu spatele verde și gâtul și abdomenul portocalii.

În Rezervația Biosferei Delta Dunării se găsește mai ales în sud, în jurul complexului lagunar Razim Sinoe, la Histria și pe Dealurile Beștepe.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanHibernare
2. FebHibernare
3. MarIeșirea din hibernare
4. AprCulori nupțiale
5. MaiÎmperechere
6. IunDepunerea ouălor
7. IulActiv
8. AugEclozare
9. SepActiv
10. OctUltima activitate
11. NoiHibernare
12. DecHibernare

Statut local

Răspândită pe podișul Dobrogei și în sudul Rezervației Biosferei Delta Dunării. Calendarul este doar orientativ.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 21 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Este o șopârlă mică și zveltă. Adulții ajung cel mult la aproximativ 19 cm, din care cam două treimi sunt coada, iar puii abia eclozați au aproximativ 3 cm. Masculii au o bandă verde lată de-a lungul spatelui, mărginită cu maro, și o dungă gălbuie pe fiecare flanc, adesea cu câțiva solzi albaștri pe laterale. Gâtul și abdomenul sunt portocalii sau portocaliu roșiatic, cel mai intens primăvara.

Femelele sunt maronii, măslinii sau verzui, cu abdomenul albicios.

Spre deosebire de multe alte șopârle din genul ei, șopârla de iarbă trăiește mai ales pe sol, nu pe ziduri și stânci. În Dobrogea poate fi confundată cu puii de șopârlă cenușie, care sunt mai îndesați și au oceli pe flancuri, și cu șopârla de pădure, o specie rară, de pădure. Spatele verde al masculilor, coada lungă și habitatul de pajiște deschisă sunt indicii bune.

Unde trăiește

În România specia trăiește în Dobrogea, atât pe podișul continental, cât și în sudul complexului lagunar, partea Rezervației Biosferei Delta Dunării pe care o numim sudul Deltei Dunării. Ghidul de monitorizare al lui Zsolt Török enumeră locuri de pe malurile lacurilor Nuntași și Histria, din jurul cetății antice Histria și al satelor Istria, Nuntași și Săcele și de pe Dealurile Beștepe.

Pe podiș se găsește din Munții Măcinului și Culmea Pricopanului până la Denistepe, în sudul pădurii Babadag, în rezervațiile Cheia și Gura Dobrogei, în valea Canaraua Fetii, la Hagieni și în zona dintre Agigea și Techirghiol. Pe dealurile din nordul Dobrogei trăiește alături atât de gușterul vărgat, cât și de gușter, iar Török nu a găsit o diferență clară de densitate între zonele cu unul sau altul dintre cei doi gușteri.

Habitatele tipice sunt locurile nisipoase sau pietroase cu iarbă, versanții de stepă, lizierele, taluzurile, marginile de drum și malurile lacurilor.

Viața de zi cu zi și reproducerea

Șopârlele de iarbă sunt active ziua, din primăvară până toamna. Stau la soare pe pământ gol sau pe pietre joase și vânează insecte, păianjeni și alte nevertebrate mici în iarbă. Când sunt deranjate fug în tufe dese de iarbă, în galerii sau sub pietre.

Împerecherea are loc primăvara, când masculii au cele mai vii culori. Femelele depun ponte mici de ouă în sol, iar puii, foarte mici, apar vara.

Taxonomie și denumiri

Sursele mai vechi folosesc grafia Podarcis taurica sau numele Lacerta taurica, așa că merită căutate și aceste nume. Studiile genetice recente au dus la tratarea populațiilor din vestul și sudul Balcanilor ca specie separată, Podarcis ionicus, separare urmată și de Lista Roșie europeană din 2025. Populațiile din România rămân Podarcis tauricus.

Conservare și observare responsabilă

Specia este evaluată la nivel global ca neamenințată și nu se află printre reptilele amenințate din Lista Roșie europeană din 2025. Este inclusă în anexa IV a Directivei Habitate a UE, iar în România este protejată prin anexa 4A a Ordonanței de Urgență a Guvernului 57/2007. Local depinde de păstrarea pajiștilor naturale de stepă, care dispar prin arat, împăduriri și construcții.

Urmărește-o fără să încerci să o prinzi: ca multe șopârle, își poate pierde coada când este prinsă. În rezervațiile de stepă rămâi pe poteci și nu întoarce pietrele.

Reptilele în excursiile noastre de birdwatching

În excursiile noastre de birdwatching de mai multe zile în Delta Dunării și în Dobrogea vizităm versanți de stepă și maluri de lacuri pentru răpitoare, ciocârlii și pietrari. În timp ce căutăm păsări, urmărim și reptilele, mamiferele și restul faunei, iar masculii viu colorați de șopârlă de iarbă sunt un bonus frecvent în zilele însorite de primăvară.