Nr. 43 în lista noastrăFlamingul (Phoenicopterus roseus)

Aproape tot secolul trecut, în Delta Dunării flamingul a fost o pasăre despre care citeai, nu una pe care o vedeai. Lucrurile s-au schimbat. Din 2020, grupuri de flamingi au apărut iar și iar în lagunele sărate de pe coasta Deltei Dunării și a Dobrogei, uneori câteva păsări, alteori sute. Iar din 2021 cuibăresc aici în fiecare an, în sudul Deltei Dunării, așa cum ghizii noștri au văzut cu ochii lor.

Când o poți vedea în Delta Dunării și Dobrogea

1. IanAbsentă
2. FebAbsentă
3. MarRară
4. AprRară
5. MaiRară
6. IunRară
7. IulRară
8. AugRară
9. SepRară
10. OctRară
11. NovRară
12. DecRară

Statut aici

Rătăcită ocazional, oaspete de vară, cuibăritoare.

Lista Roșie IUCN

Risc scăzut

Lista noastră

Nr. 43 din 385 · vezi toată lista

Cum se recunoaște

Nimic altceva din Europa nu arată ca el. Flamingul este o pasăre foarte înaltă și foarte zveltă, cu gâtul lung și picioarele lungi, roz. Un adult care stă în apă pare alb cu o tentă rozalie. Când își deschide aripile, tectricele sunt roz intens spre roșu, iar remigele negre. Ciocul gros este îndoit brusc în jos pe la mijloc, roz pal, cu vârful negru.

Juvenilii sunt cenușiu maronii, cu ciocul cenușiu, și au nevoie de trei-patru ani ca să devină complet roz. În zbor un flamingo arată ca o cruce: gâtul întins înainte, picioarele întinse în spate și aripile roșii cu negru la mijloc. Stolurile zboară în șiruri lungi și se cheamă cu un gâgâit ca de gâscă.

Hrană și cuibărit

Flamingul se hrănește cu capul întors invers. Merge încet prin apa mică și sărată, mișcă ciocul dintr-o parte în alta și pompează apa prin el cu limba. Niște lamele fine de pe marginile ciocului rețin crustacee mici, larve de insecte, viermi și semințe. Culoarea roz vine din pigmenții numiți carotenoizi din această hrană; un flamingo care nu îi primește pălește încet.

Cuibărește doar în colonii mari, pe insule de mâl sau de nisip din lagune sărate și saline, unde vulpile și oamenii nu pot ajunge. Fiecare pereche ridică un mic con de mâl și depune un singur ou în vârf. Ambii părinți îl clocesc aproximativ patru săptămâni și hrănesc puiul cu un „lapte” produs în gât. În sudul Deltei Dunării au găsit exact asta: limbi de nisip uriașe, fără acces pentru oameni, unde au cuibărit în fiecare an din 2021, inclusiv în 2026. Toamna, acolo se pot vedea juvenilii cenușii lângă adulți.

Unde se poate vedea în Delta Dunării

Flamingii caută apă mică și sărată, așa că se văd în lagunele din sudul Deltei Dunării și de-a lungul coastei Dobrogei și se mută mult de la o lagună la alta. Locurile lor de cuibărit nu pot fi atinse deloc din Delta Dunării, iar noi nu spunem unde sunt. Lista noastră îl notează ca rar din martie până în decembrie.

Atunci când căutăm flamingi în lagunele de pe litoral, în ieșirile noastre de birdwatching, îi privim de departe, prin lunetă, și atât îi trebuie unui pasionat de păsări. În turele foto nu îi căutăm deloc. O fotografie decentă de flamingo înseamnă să te apropii, mult mai mult decât distanța la care păsările se simt în siguranță, iar noi nu suntem dispuși să facem asta.

Curiozități

• Prima observație în 1900. Potrivit Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, prima semnalare a unui flamingo în România datează din 1900. Un secol după aceea a rămas o pasăre rătăcită foarte rară.
• Zece păsări au ajuns la știri. În iunie 2020, zece flamingi la Sacalin au fost anunțați de Administrația Rezervației drept cel mai mare grup văzut în România în o sută de ani. Doi ani mai târziu, sute se hrăneau pe lacul Golovița, lângă Jurilovca.
• Un secret păstrat intenționat. Flamingii cuibăresc în Delta Dunării în fiecare an din 2021, dar cu greu vei citi despre asta. Fiecare loc care a devenit cunoscut a fost asediat de oameni cu bărci, drone și aparate foto. În mai 2021, un grup care se așezase la Sărături Murighiol, o zonă strict protejată, a fost urmărit zile în șir și a plecat fără să cuibărească. De atunci, cei care știu unde sunt coloniile tac.
• Roz de la hrană. Puii eclozează cenușii cu alb. Rozul vine doar din pigmenții din hrană, acumulați în trei-patru ani.
• O mare familie mediteraneeană. Inelările din Camargue, în Franța, au arătat că flamingii se mută între colonii de jur împrejurul Mediteranei, până în Turcia, Grecia, Liban și Egipt. Cele mai apropiate colonii de România sunt în Grecia, Turcia și Muntenegru.

Statut și amenințări

Flamingul trăiește în sudul Europei, în Africa, în Orientul Mijlociu și în sudul Asiei și este clasificat de IUCN ca specie neamenințată (LC). Coloniile lui depind de câteva lagune sărate și saline mari, așa că este foarte sensibil la deranj și la schimbările nivelului apei.

Dacă va continua să cuibărească în Delta Dunării depinde mai ales de faptul că este lăsat în pace. Cei mai mari dușmani ai lui aici sunt oamenii care îl urmăresc pentru o fotografie sau un filmuleț, cu bărci și drone, unii dintre ei prezentându-se drept fotografi de natură și continuând chiar și după ce li s-a spus de multe ori că ce fac este greșit. Noi nu vrem să facem parte din asta. Privim flamingii doar de la distanță, prin lunetă, nu zburăm cu drone lângă ei și nu ducem fotografi la ei.

Astăzi, în Delta Dunării cea mai mare amenințare pentru natură sunt bărcile rapide. Flamingii se hrănesc în lagune deschise, puțin adânci, unde o barcă rapidă se vede și se aude de departe, iar un stol care își ia zborul s-ar putea să nu se mai întoarcă. De aceea bărcile noastre merg încet pe canale.