Rusaliile (Palingenia longicauda): câteva ore de viață pe Dunăre

În câteva seri de la începutul verii, nori de efemeride mari și palide se ridică din apa Dunării, dansează în lumina scăzută și dispar în câteva ore. Rusaliile sunt cele mai mari efemeroptere din Europa, printre cele mai rare, și un semn al râurilor curate și vii. În Delta Dunării au revenit.

Trei ani sub apă, câteva ore în aer

Aproape toată viața rusaliilor se petrece departe de ochii noștri. Larvele își sapă galerii în formă de U în malurile și fundul argilos al râurilor mari și trăiesc acolo aproximativ trei ani, hrănindu-se cu particule organice. Apoi, în câteva seri de la începutul verii, se ridică toate deodată la suprafață și se transformă în adulți înaripați.

Adulții nu au piese bucale funcționale și nu se pot hrăni: singura lor menire este să se împerecheze și să depună ouăle. În câteva ore totul se termină, iar apa se acoperă de trupurile și aripile lor, un ospăț pentru pești și păsări.

Zborul nupțial

Masculii ies primii și zboară jos deasupra apei, căutând femelele. După împerechere, femelele zboară în amonte, uneori kilometri întregi, înainte să depună ouăle la suprafața apei. Acest zbor împotriva curentului compensează deriva ouălor și a larvelor, pe care râul le duce la vale.

Cum arată

Rusalia are corpul lung, zvelt, maro gălbui, și aripi late, fumurii, ușor gălbui, cu o rețea fină de nervuri. Masculii au două filamente caudale foarte lungi, mai lungi decât corpul; ale femelelor sunt mult mai scurte.

O supraviețuitoare

Specia trăia odinioară în aproape toate râurile mari ale Europei, din Franța și Belgia până la Marea Neagră. Poluarea și regularizarea râurilor au făcut-o să dispară din cele mai multe, multe încă din anii 1930. Decenii la rând ultimele ei fortărețe au fost în bazinul Tisei, în Ungaria, unde ieșirea în masă din iunie este celebră ca „înflorirea Tisei”.

În Delta Dunării era considerată posibil dispărută în anii 1990 și a fost trecută pe Lista Roșie a Rezervației Biosferei Delta Dunării în 2000. Apoi, în 2007 și 2008, cercetătorii au documentat roiuri pe brațul Sfântu Gheorghe, lângă Murighiol, și mai târziu lângă Tulcea. Studiile pe albia râului au găsit larve de-a lungul Dunării de Jos, cu până la aproximativ 125 de larve pe metru pătrat pe brațul Sfântu Gheorghe. De câțiva ani, roiurile umplu din nou, la începutul fiecărei veri, unele lacuri și canale ale Deltei Dunării.

Curiozități

• Mai vechi decât dinozaurii. Efemeropterele sunt printre cele mai vechi insecte zburătoare de pe Pământ.
• Un refugiu din Era Glaciară. Cercetătorii consideră Dunărea de Jos unul dintre refugiile în care speciile de apă dulce ca aceasta au supraviețuit glaciațiunilor.
• Un indicator viu. Pentru că larvele au nevoie de apă curată și de albii stabile, rusalia arată cât de sănătos este un râu.
• Readusă la viață. În Germania, cercetătorii au adunat ouă de pe Tisa și au eliberat milioane de larve tinere în Lippe și Oder, cu speranța că specia va reveni.
• Numele românesc. Numele de rusalii vine de la sărbătoarea Rusaliilor, la începutul verii, când apar roiurile.

Unde și când le vezi

Roiurile apar în câteva seri de la începutul verii, de obicei în iunie, la apus, deasupra brațelor Dunării și a unor lacuri și canale din Delta Dunării. Momentul exact depinde de temperatura apei și se schimbă de la un an la altul, așa că a le prinde este o chestiune de noroc. Vezi și insectele din Delta Dunării și Dobrogea.