Nr. 20 în lista noastrăGușterul vărgat (Lacerta trilineata) în Dobrogea

Gușterul vărgat (Lacerta trilineata) este cea mai mare șopârlă din România și ajunge uneori la peste 40 cm. În țară trăiește doar în Dobrogea, unde o formă locală a fost descrisă ca Lacerta trilineata dobrogica.

Puii vărgați și adulții verde aprins pot fi găsiți la marginea pădurilor și pe versanții cu tufărișuri ai dealurilor Dobrogei, chiar lângă Delta Dunării.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanHibernare
2. FebHibernare
3. MarHibernare
4. AprIeșirea din hibernare
5. MaiÎmperechere
6. IunDepunerea ouălor
7. IulActiv
8. AugEclozare
9. SepActiv
10. OctUltima activitate
11. NoiHibernare
12. DecHibernare

Statut local

Local în Dobrogea continentală, inclusiv pe dealurile de la marginea de sud a Deltei Dunării. Calendarul este doar orientativ.

Lista Roșie IUCN

Neamenințată (LC)

Lista noastră

Nr. 20 din 30 · vezi lista completă

Descriere și identificare

Este o șopârlă mare și puternică, cu capul mare. Adulții depășesc de obicei 35 cm, iar exemplarele excepționale trec de 40 cm, cea mai mare parte fiind coada. Masculii adulți sunt verde gălbui, cu o mică pată neagră pe fiecare solz dorsal, abdomenul galben și albastru deschis pe părțile laterale ale gâtului. Spre deosebire de gușter, masculul nu are niciodată gâtul albastru.

Femelele sunt verzui și păstrează adesea trei dungi deschise de-a lungul spatelui, care dau speciei numele științific, trilineata. Puii arată complet diferit: sunt maronii, cu cinci dungi deschise de-a lungul corpului. Puii abia eclozați au aproximativ 8 cm.

Gușterul, Lacerta viridis, trăiește și el în Dobrogea și este cea mai probabilă sursă de confuzie. Este mai mic, iar masculii în perioada de reproducere au gâtul albastru. Puii de gușter vărgat, cu cinci dungi, pot fi confundați cu alte șopârle, dar mărimea și desenul dungilor ajută.

Unde trăiește în Dobrogea

În România specia se găsește doar în Dobrogea, pe podișul continental. Zsolt Török, care a studiat răspândirea gușterilor în partea continentală a nordului Dobrogei între 1994 și 2008, l-a găsit la marginile împădurite ale Dealurilor Beștepe și ale Culmii Pricopanului, în plantațiile silvice din jurul localităților Dunavăț și Tulcea și în văi apropiate de păduri, cum este cea de la poalele Dealului Priopcea.

Acolo unde nu există pădure compactă, trăiește în locuri stâncoase, cum sunt dealul Piatra Roșie de lângă Cerna, tranșeea căii ferate din Tulcea și cariera Sitorman, de-a lungul pâraielor, cum este valea Meginei, și în văi seci cu tufărișuri, de exemplu la Capul Doloșman. În jurul localităților Murighiol și Dunavăț, la marginea de sud a Deltei Dunării, Török l-a găsit doar la marginea sau în interiorul unor mici plantații de frasin, plop și salcâm, înconjurate de câmpuri.

Ghidul de monitorizare a reptilelor de interes comunitar adaugă locuri precum valea Canaraua Fetii, zona Hârșova, Cernavodă, rezervațiile Cheia și Gura Dobrogei, malurile lacului Nuntași și Dealurile Beștepe.

Dealuri împărțite cu gușterul

Pe Culmea Pricopanului și pe Dealurile Beștepe apar ambele specii de gușter. Török a observat o separare clară: gușterul vărgat trăiește mai ales pe versanții de jos, în timp ce gușterul este mai frecvent mai sus. Acolo unde este prezent doar gușterul vărgat, apare de la baza dealului până în vârf. În aceleași zone trăiește și mai mica șopârlă de iarbă.

Viața de zi cu zi și reproducerea

Gușterii vărgați stau la soare aproape de tufișuri, de grămezi de pietre sau de marginea unei păduri și fug în vegetația deasă când sunt deranjați. Sunt prudenți, iar adulții se aud adesea foșnind în timp ce fug, înainte să fie văzuți. Hrana este alcătuită mai ales din insecte mari și alte nevertebrate, iar adulții mari pot prinde și vertebrate mici. Femelele depun ouă la sfârșitul primăverii sau la începutul verii, iar puii vărgați apar la sfârșitul verii.

Taxonomie și denumiri

Gușterul vărgat a fost tratat multă vreme ca o singură specie, cu multe subspecii. Revizuirile recente, urmate și de Lista Roșie europeană din 2025, au separat unele dintre formele sudice și insulare ca specii distincte. Forma dobrogeană, Lacerta trilineata dobrogica, descrisă de Fuhn și Mertens în 1959, rămâne în cadrul speciei Lacerta trilineata. În literatura mai veche o poți găsi descrisă și ca o varietate a speciei Lacerta viridis.

Conservare și observare responsabilă

Specia este evaluată la nivel global ca neamenințată și nu se află printre reptilele amenințate din Lista Roșie europeană din 2025. Este inclusă în anexa IV a Directivei Habitate a UE, iar în România este protejată prin anexa 4A a Ordonanței de Urgență a Guvernului 57/2007. În România este rar și local, iar populațiile lui depind de lizierele cu tufărișuri, de gardurile vii și de pădurile mici dintr-un peisaj tot mai agricol.

Păstrează o distanță respectuoasă, nu încerca să îl prinzi și nu deranja grămezile de pietre și tufișurile în care se adăpostește.

Cum îl vezi într-o excursie în natură

În sejururile noastre de mai multe zile în natura Deltei Dunării și a Dobrogei, dealurile și lizierele din jurul Tulcei, Beștepe și Murighiol sunt aproape de Delta Dunării și pot fi combinate cu o zi pe apă. Diminețile calde și însorite din mai și iunie dau cele mai bune șanse să vezi masculi adulți la marginea tufișurilor.