Nr. 29 în lista noastrăRața roșie (Aythya nyroca)

Rața roșie (Aythya nyroca) este o rață scufundătoare mică, castaniu închis, cu un ochi alb strălucitor la mascul. Este o pasăre a apelor liniștite, bogate în vegetație, iar România, cu Delta Dunării și heleșteele ei, găzduiește una dintre cele mai importante populații cuibăritoare din Europa.

Sosește primăvara, cuibărește târziu în sezon, iar la sfârșitul verii se adună pe lacurile din Delta Dunării ca să năpârlească, înainte să plece spre Mediterana și Africa.

Pe scurt

Când se poate observa în Delta Dunării și în Dobrogea

1. IanAbsentă (iernează mai la sud)
2. FebAbsentă (iernează mai la sud)
3. MarPrimele sosiri
4. AprPerechi pe lacuri
5. MaiParadă nupțială, locuri de cuib
6. IunCuibărit
7. IulFemele cu boboci
8. AugGrupuri de năpârlire
9. SepStoluri după cuibărit
10. OctUltimele păsări
11. NoiAbsentă (iernează mai la sud)
12. DecAbsentă (iernează mai la sud)

Statut local

Oaspete de vară și cuibăritoare, din martie până în octombrie; cel mai vizibilă în august și septembrie.

Lista Roșie IUCN

Aproape amenințată (NT)

Lista noastră

Nr. 28 din 374 · vezi lista completă

Cum se recunoaște

Rața roșie este mai mică și mai zveltă decât rața cu cap castaniu, cu creștetul înalt, ascuțit. Masculul este castaniu închis, lucios, mai închis pe spate, cu o pată albă curată sub coadă și un ochi alb izbitor. Femela este maro mai șters, cu ochiul închis, dar are aceleași subcodale albe.

În zbor ambele sexe arată o dungă albă lată pe aripă, care ajunge aproape până la vârful aripii, și abdomenul alb. Pe apă caută combinația dintre o pasăre maro închis, intens, subcodalele albe și capul rotunjit, îngrijit. Rațele roșii se hibridizează uneori cu alte rațe scufundătoare, mai ales cu rața cu cap castaniu, așa că o pasăre care arată „aproape corect” merită o a doua privire atentă.

Unde trăiește în Delta Dunării

Este o rață a lacurilor mici și mijlocii, cu apă limpede, plante submerse bogate și o margine groasă de stuf. Preferă zonele cu apă puțin adâncă aproape de vegetație deasă, unde se hrănește scufundându-se și răsturnându-se cu capul în apă. În Delta Dunării cuibărește pe lacurile și canalele mai liniștite din interiorul stufărișurilor. În afara Deltei Dunării folosește și heleșteele întinse din Dobrogea și din lunca Dunării.

Heleșteele contează mult. Planul internațional de acțiune pentru specie estima că aproximativ 60% dintre rațele roșii din România cuibăreau pe heleștee, iar peste jumătate dintre heleșteele țării fuseseră abandonate după 1989. Heleșteele abandonate seacă și se umplu de tufărișuri, iar cele exploatate prea intens își pierd vegetația. Ambele schimbări le fac nepotrivite pentru rațe.

O cuibăritoare târzie

Rațele roșii formează perechi doar pentru un sezon. Cuibul este așezat pe pământ lângă apă, deasupra apei în stuf des sau pe insule plutitoare de vegetație. În sudul Europei clocitul începe de la sfârșitul lui mai până la sfârșitul lui iunie. Femela clocește singură 25-28 de zile, iar bobocii mai au nevoie de 55-60 de zile până să poată zbura.

Pentru că specia cuibărește atât de târziu, multe ponte încă nu sunt independente în august, când se deschide sezonul de vânătoare la rațe în România și în cea mai mare parte a Europei.

Năpârlire și migrație

După cuibărit, rațele se adună în stoluri ca să năpârlească. În timpul năpârlirii își pierd penele de zbor și nu pot zbura câteva săptămâni. Stoluri mari de năpârlire se adună regulat în câteva zone umede importante din estul Europei, inclusiv în Delta Dunării. August și septembrie sunt cele mai bune luni să vezi specia aici.

Plecarea începe în septembrie și atinge vârful în octombrie. Păsările iernează mai ales în jurul Mediteranei și în Africa la sud de Sahara. Doar câteva zeci rămân iarna în România.

Curiozități

• Un nume care înseamnă „scufundător”. Numele științific nyroca vine din cuvântul rusesc nyrok, „rață scufundătoare”, de la un verb care înseamnă „a se scufunda”. Specia a fost descrisă în 1770 de Johann Anton Güldenstädt, pe baza unor păsări din sudul Rusiei.
• România are peste o treime dintre cuibăritorii din Europa. România a raportat 2.600-10.500 de perechi pentru perioada 2013-2015, aproximativ 37% din populația cuibăritoare europeană. Cele mai multe cuibăresc în Delta Dunării și pe heleșteele din țară.
• Ochiul alb. Doar masculul are irisul alb care i-a dat speciei vechiul nume englezesc, White-eyed Pochard. Ochiul femelei este maro închis.
• Năpârlesc împreună. După cuibărit, rațele roșii se adună în stoluri mari de năpârlire în câteva zone umede importante din estul Europei, cum sunt Delta Dunării, delta Nistrului și delta Volgăi.

Statut și conservare

La nivel global, rața roșie este clasificată pe Lista Roșie IUCN ca aproape amenințată, din cauza unui declin presupus moderat de rapid. Pe Lista Roșie europeană (2021) este evaluată ca neamenințată. Este inclusă în Anexa I a Directivei Păsări a UE și este strict protejată în România.

Principalele amenințări sunt pierderea și degradarea zonelor umede, seceta, braconajul și confuzia cu rațele vânate legal, intoxicarea cu plumb din alice și înecarea în plasele de pescuit. Lacurile liniștite cu vegetație bogată, heleșteele bine administrate și vânătorii atenți, care își cunosc rațele scufundătoare, fac o diferență reală.

În excursiile și turele noastre

În turele noastre foto de mai multe zile în Delta Dunării ne mișcăm încet și liniștit pe canalele mici și pe lacurile unde rațele roșii se hrănesc pe marginea stufului. La sfârșitul verii, când se adună stolurile de năpârlire, specia este adesea mai ușor de găsit și de fotografiat.